Conform unei postări pe pagina sa de Facebook, prezența lui Tăriceanu la Congresul de la Cluj-Napoca al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România „face parte din acțiunile constante pentru a da sentimentul maghiarilor din România că sunt acasă, cetățeni cu drepturi depline”.

 

În continuarea discursului său, înregistrat pe Facebook, Călin Popescu Tăriceanu a subliniat că „După al Doilea Război Mondial, reconcilierea franco-germană a fost cheia de boltă a construcției europene, ceea ce se numește astăzi Uniunea Europeană. Românii și maghiarii au simțit că este de datoria lor a demonstra că sunt cetățeni europeni, în gândire și comportament, realizând reconcilierea dintre cele două țări și popoare, după o lungă perioadă de dispute care au culminat în perioada comunistă. Evenimentul de astăzi este un bun prilej pentru a reflecta împreună la o temă evocată frecvent și energic în ultima vreme în spațiul public: ce este vechi și ce este nou în politica zilelor noastre, cine sunt oamenii vechi și cine sunt oamenii noi din politică, ce partide sunt vechi și ce partide sunt noi. (...) Deși are trei decenii de viață neîntreruptă, UDMR este o mișcare politică nouă, fără legături cu trecutul comunist, atașată integral valorilor europene, promotoare a cetățeniei democratice, adânc înrădăcinate în comunitățile pe care liderii uniunii (UDMR) le reprezintă în calitate de primari, consilieri locali și județeni, ori parlamentari. Așa cum ați demonstrat încă o dată recent la dezbaterile privind Bugetul, modul d-voastră de lucru este dialogul, conversația informată, schimbul de argumente și de idei, recursul la rațiune și la moderație. Vă rog să cădeți de acord cu mine că toate acestea sunt în spațiul nostru politic proceduri eminamente noi, proceduri care nu se hrănesc din trecut, ci care privesc spre viitor. (...) Avem cu toții obligația să construim împreună, noi, toți oamenii politici și toate partidele ce resping trecutul și nu vor să cedeze tentației populiste, suntem datori să aducem democrația liberală și cetățenia democratică până la vârsta deplinei maturități. Amândouă, atât democrația consolidată, cât și cetățenia de natură europeană, sunt lucruri noi în această țară. (...) Așadar, să demonstrăm împreună că politica este opusul violenței, că discursul politic se poate adresa și rațiunii, nu numai sentimentelor primare, că politica este, până la urmă, o formă de cooperare între adversari de idei, care împărtășesc însă aceeași preocupare fundamentală pentru libertatea și prosperitatea tuturor cetățenilor”.

Călin Popescu Tăriceanu a făcut gestul simbolic față de gazde să își expună cuvântarea mai întâi în limba maghiară, inițiativă întâmpinată cu aplauze, în ciuda stângăciei cititului de pe foaie și a pronunției defectuoase. Când a trecut la expunerea discursului în limba română, audiența s-a arătat vădit dezamăgită, iar vorbitorul a comis gafa de a râde în ton cu publicul, demonstrând că citirea variantei românești e doar o formalitate, nu o datorie de onoare. În afara ideilor aparent generoase, precum dorința ca maghiarii din România să se simtă acasă ca cetățeni ai Statului Român, ca România și Ungaria să urmeze modelul reconcilierii franco-germane și ca discursul politic de tip nou să fie unul al rațiunii și cooperării, s-au întrezărit în demersul președintelui ALDE mai multe subiecte de interes politic personal. Colaborarea cu UDMR pentru aprobarea Bugetului pe anul 2019, intenția de a coopera în următorii doi ani electorali, precum și aluziile frecvente la campania „Oameni noi în politică” a unor partide nou-apărute, pe care Tăriceanu le consideră tributare unor comportamente vechi, extremiste, sunt alte câteva teme de fundal în discursul ținut cu ocazia congresului UDMR de la Cluj-Napoca.