ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Posibilitatea de a scrie cărți pentru a micșora numărul zilelor pe care un deținut le petrece în închisoare și faptul că maoritatea care beneficiază de această facilitate sunt politicienii oamenii de afaceri corupți și au ajuns și la urechile celor de la The Economist, care au făcut o scurtă prezentare a ceea ce se petrece în România într-un articol intitulat "Reducerea sentinţelor în schimbul literaturii de proastă calitate".

"Autorii ediţiei române a jocului Monopoly ar putea lua în considerare înlocuirea cartonaşului «ieşi din închisoare» cu unul pe care să scrie «am scris o carte în detenţie». Modificarea legii, în anul 2013, le permite condamnaţilor să beneficieze de reducerea cu 30 de zile a sentinţelor pentru fiecare lucrare publicată din închisoare. Acest lucru a condus la o situaţie în care magnaţi şi politicieni închişi pentru corupţie să intre într-o frenezie a scrisului din abundenţă. Este vorba de un sistem la fel de corupt cum sunt ei", explică The Economist, citat de Mediafax.

Jurnaliștii au prezentat și persoanele care au profitat de această lacună legislativă, printre aceștia numărându-se fostul premier Adrian Năstase și oameni de afaceri precum Gheorghe Copos, Gigi Becali şi Ioan Niculae.

"Deţinuţii nu au acces la computere, iar bibliotecile închisorilor au foarte puţine cărţi de calitate. Manuscrisele sunt elaborate cu pixul pe hârtie. Potrivit jurnaliştilor români, de obicei, deţinuţii bogaţi recurg la specialişti aflaţi în libertate pentru a fi «coordonatori ştiinţifici». Aceştia sau alţi autori-fantomă scriu de fapt lucrările, introduse apoi ilegal în penitenciare, unde sunt copiate de condamnaţi. Lucrarea ajunge la o editură, care este plătită pentru a tipări două-trei exemplare, prezentate comisiei de eliberări condiţionate, care (fără a ţine cont de reguli editoriale sau ştiinţifice) stabileşte dacă este posibilă reducerea unei sentinţe", subliniază The Economist.

Chiar dacă este lăudată munca depusă în ultimii ani de către DNA, cei de la The Economist susțin că nu există speranțe pentru schimbări majore în ceea ce privește corupția în următorii ani.

"Direcţia Naţională Anticorupţie a conferit o nouă credibilitate sistemului judiciar din România. Dar este prematur să spunem dacă vor apărea schimbări fundamentale, în contextul în care corupţia este înrădăcinată ferm în cultura politică şi de afaceri", concluzionează revista britanică The Economist.