ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 29 iulie 2012, avea loc referendumul privind demiterea președintelui în funcție a României, Traian Băsescu. Conform Biroului Electoral Central, participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă. Din aceştia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat "Da", 943.375 (11,15%) au votat "Nu", iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

 În ședința din 21 august 2012, Curtea Constituțională a decis, cu 6-3 la voturi, că referendumul nu a fost valid.
 

"Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul  să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului", se arăta în decizia CCR.

Curtea Constituțională a explicat, abia mai târziu, printr-o erată, ce înseamnă "liste electorale permanente". Paragraful care a întors soarta referendumului,ste următorul: "În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul".
 
Practic, acest lucru însemna că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot, ceea ce însemna că nu s-a prezentat cvorumul necesar. Judecătorul Ion Petrescu spunea atunci că "Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi".

Astăzi, respectiva "erată" a CCR este anchetată de către Parchetul General, după ce instituția a fost sesizată despre falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională.

Pe 12 iulie, președintele Băsescu afirma că nu vrea să câștige la "masa verde". "Pentru mine nu are relevanţă dacă există prag de prezenţă la referendum, eu am obligaţia de a sta în faţa românilor. Nu vreau să câştig la masa verde ca în liga lui Mitică", spunea atunci. Pe 23 iulie, Traian Băsescu îndemna alegătorii să nu se prezinte la referendum.

"Cum să te uiţi la referendumul ăsta când cel din 2009 nu a fost luat în seamă? Îmi va fi imposibil ca prin reprezentanţii PDL să controlez ce se întâmplă în secţiile de votare. Când stabilesc că boicotul este soluţia, nu mă mai interesează rezultatul. Aş fi fost mulţumit să iau 35%. Există riscul să cer PDL să nu fie reprezentat în secţiile de votare, să boicoteze total referendumul. Este foarte posibil să nu mă prezint la referendum. Dacă PDL va lua o decizie de boicot, eu nu mă pot duce singur, trebuie să mă coordonez cu ei", afirma atunci fostul șef al statului.

Comisia Europeană a trimis oficial Guvernului un document prin care i se cerea să abroge ordonanța de urgență privind referendumul. Ambasadorul SUA în România, la acel moment, Mark Gittenstein, spunea după anunțul final al CCR, că "statul de drept a triumfat în România". De-asemenea, el a descris rezultatele finale drept "finalitate pozitivă". 

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a comentat pe facebook rezultatele referendumului de acum trei ani:

"Acum fix 3 ani, pe 29.07.2012, la 40 de grade Celsius, cetatenii Romaniei il demiteau prin vot liber si legitim pe presedintele Traian Basescu. Din pacate vointa democratica exprimata de electorat va fi rasturnata prin diktat extern si votul anulat fara vreo mare rezistenta din partea opozitiei. Istoria va consemna acest 29 iulie 2012 drept un "moment de cotitura" al evolutiilor democratice din Romania postcomunista"..