Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) va judeca, pe fond, marți, recursul în casație introdus de Liviu Dragnea, aceasta fiind ultima șansă de achitare a fostului lider al PSD, scrie Monitorul Justiției, care publică și documentul în care se regăsesc motivele acestei căi extraordinare de atac.

Înalta Curte va dezbate pe fond recursul în casație, după admiterea în principiu a judecării acestei acțiuni.

Monitorul Justiției publică luni documentul în care se regăsesc toate motivele acestui recurs în casație. Acțiunea are zece pagini. Prin avocații săi, Liviu Dragnea solicită instanței să constate că a fost condamnat la o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

„Împotriva acestei sentințe am formulat calea de atac a apelului și la data de 27.05.2019 Completul de 5 judecători al Inaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronuntat prin decizia nr.142 în sensul menținerii condamnării subsemnatului pentru fapta de instigare la abuz în serviciu, fapta prin care as fi determinat-o pe doamna Alesu Floarea, director executiv al DGASPC Teleorman să-și încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție, în calitate de angajate la DGASPC Teleorman, a inculpatelor Botorogeanu Adriana și Stoica Anisa Niculina deși cunoștea că cele două angajate își desfășurau activitatea la sediul Organizației Județene PSD Teleorman. Menționez că și ea a fost condamnată pentru fapta de abuz în serviciu prevăzută de art./13 indice 2 din Legea 78/2000 raportat la art.248 din Codul penal din 1969 (…) Se poate observa că fapta pentru care am fost condamnat nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunilor de abuz în serviciu sub forma instigării ca formă a participației penale, întrucât fapta de abuz în serviciu a doamnei Alesu Floarea, la care se presupune că aș fi instigat-o, sugerându-i să le mențină în funcție pe cele două angajate, nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, așa cum a fost ea prevăzută de legiuitor. Pe cale de consecință, a minori ad maius, ar fi absurd să se rețină în sarcina mea instigarea la o faptă care nu îndeplinește ea însăși condițiile de tipicitate ale infracțiunii incriminate de textul de lege. În plus, în actualul sistem de drept român instigarea neurmată de executare nu se pedepsește.(…) Mai mult decât atât, vă rog să observați că in cazul de față, instanța s-a subrogat practic legii în sine, ridicând la nivelul puterii unui act normativ emis de Parlament, propriile deducții și raționamente juridice”, se arată în documentul publicat de Monitorul Justiției.

În esență, acțiunea recursului în anulare se bazează pe argumente ce țin de modul în care judecătorii care l-au condamnat nu au ținut cont de Codul Muncii, unde se prevăd distinct drepturile și obligațiile angajatorului, astfel că „răspunderea disciplinară a angajaților poate fi atrasă potrivit prevederilor art.247 din cadrul aceluiași act normativ în sensul în care, așa cum legiuitorul a înțeles să prevadă, angajatorul are dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare nu obligația de sancționare în urma efectuării unei cercetări disciplinare a angajaților care nu s-au conformat conduitei pe care trebuiau s-o aibă potrivit normelor prevăzute de Codul Muncii.

„Având în vedere toate aceste argumente, vă solicit respectuos admiterea prezentului recurs în casație și pe cale de consecință constatarea imposibilității săvârșirii efective de către subsemnatul a instigării la o infracțiune ce se circumscrie cerințelor legale”, se mai arată în acțiunea semnată de av. Flavia Teodosiu.