Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus o propunere legislativă prin care județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș ar deveni autonome sub titulara de „Ținut Secuiesc”.

Inițiatorul consideră că proiectul său de lege „nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională” și afirmă că „autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.

În proiect se prevede că limba maghiară ar deveni limba oficială noii regiuni, alături de limba română. Conducerea regiunii ar fi exercitată de către Consiliul de Autoadministrare, „autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministare desemnată de acesta”. Mai departe, cetățenii din regiune și-ar alege și un președinte. Jurământul acestuia ar fi de felul următor: „Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat voi reprezenta și ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respecta legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

De asemenea, ar fi considerați cetățeni ai „regiunii” și acei români din străinătate care au avut ultimul domiciliu într-o localitate din acest „ținut”. Regiunea ar fi împărțită în șapte scaune. În total, conform anexei depuse la proiectul de lege, noua „regiune” ar avea aproape 800.000 de locuitori, cu un procent de 70% etnici maghiari.

Chiar dacă legea ar fi adoptată, „statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc” va fi pecetluit doar de un referendum organizat în zonă. De asemenea și revocarea acestui statut ar fi posibilă doar prin referendumul persoanelor din această regiune.

Conform acestui proiect de lege, dacă s-ar înființa un astfel de „ținut”, autoritățile regionale ar avea competențe în ceeea ce privește învățământul, limba maternă, mass-media, „autonomia financiară” și „reprezentarea” Ținutului Secuiesc.

Inițiativa deputatului UDMR prevede că resursele naturale ale României aflate pe teritoriul acestor județe ar reveni noi înființate regiuni. 

În ceea ce privește legătura dintre stat și regiune, aceasta ar fi exercitată de un prefect, care ar fi „un mediator”. De asemenea, legile adoptate de Parlament vor putea avea efect în regiune numai dacă vor fi aprobate și de Consiliul de Autoadministrare, care poate cere rediscutarea lor.