Florica Roman este judecător la Curtea de Apel Oradea și are o vechime de peste 20 de ani în magistratură. Astăzi, ea a trimis o plângere penală la DNA „împotriva numiților Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, și Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților, pentru comiterea infracțiunilor de cumpărare, respectiv trafic de influență, solicitând în același timp luarea în considerare a arestării preventive a acestora”.
 
Anunțul a fost făcut chiar pe blogul doamnei judecător:
 
„Plângerea vine în urma faptului că, într-o conferință comună de presă ținută pe data de 13 mai 2016, aceștia au recunoscut public că și-au folosit influența pentru a promova și urgenta adoptarea unor legi, susținute de SUA. Dată fiind poziția ocupată de cei doi și influența pe care o au, precum și gravitatea deosebită a faptelor comise de aceștia, am solicitat DNA să aibă în vedere oprtunitatea aplicării dispozițiilor din Codul de procedură penală privind măsură arestului preventiv”, scrie doamna judecător. 
 
„Astfel, trebuie să aveți în vedere influența pe care cei de mai sus o au asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra DNA, influență recunoscută chiar de Procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi”, se spune în plângerea penală făcută de Florica Roman. 
 
„Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiția nu funcționează tocmai într-un caz în care este atacat și manipulat statul de drept, prin una din funcțiile sale esențiale: legiferarea. În acest sens există o bogată practică judiciară a instanțelor prin care, uniform și constant, s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpați cu motivarea generală și comună că «lăsarea acestora în libertate ar crea în societate temerea că justiția este nefuncțională». Față de toate aspectele de mai sus, considerăm că se impune punerea în discuție a pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor doi”. 

Scopul acestei plângeri penale
 
„Sunt judecător de peste 20 de ani și știu că diplomații beneficiază de imunitate deplină, iar parlamentarii au imunitate specială. Prin cererea de față am dorit să dovedesc cât de ușor se pot construi «compuneri» penale în sezonul denunțurilor, dar și a arăta cât de ușor este să vorbești despre «egalitate în față legii» când te bucuri de imunitate deplină”, subliniază judecătoarea Curții de Apel Oradea. 
 
„Oricare altă persoană ar fi fost în poziția Ambasadorului American Hans Klemm și recunoștea public că și-a folosit influența asupra președintelui Camerei Deputaților Valeriu Zgonea să treacă anumite legi, era automat «săltat» de mascați, reținut și băgat la tubulatură, la «Beciul Domnesc». Pentru referință, postez mai jos integral plângerea trimisă DNA”. 


CĂTRE
DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
 
Subsemnata Florica Roman, dom. în Oradea, XXXXX, formulez prezenta: 

PLÂNGERE PENALĂ 

Împotriva numiților: 
– Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 Cod penal, și 
– Valeriu Zgonea, deputat și Președinte al Camerei Deputaților, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 291 Cod penal, 

Solicitându-vă să faceți cercetări și să luați măsurile legale ce vă revin în competență. 

MOTIVE: 
 
În data de 27 aprilie 2016, numitul Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților, a fost exclus din Partidul Social Democrat și s-a încercat schimbarea sa din funcție, lucru nereușit.


În dată de 13 mai 2016, Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, s-a întâlnit la sediul Parlamentului cu Valeriu Zgonea, încă Președinte al Camerei Deputaților. 
 
La finalul întâlnirii a fost organizată o conferință de presă comună, transmisă în direct de mai multe televiziuni cu acoperire națională, în care cei doi au dat declarații oficiale:
 
În acea conferință de presă, numitul Valeriu Zgonea a declarat că a primit „mulțumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanța 109 cu guvernarea corporativă, a instituțiilor publice și companiilor publice, legile privind achizițiile publice care crează deja un avantaj pentru toate societățile care sunt în România”, adică inclusiv pentru societățile americane. 
Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la rândul sau: „I-am mulțumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul în care a îndeplinit în ultimele săptămâni mai multe priorități legislative importante pentru România și SUA – referitor la restituirea proprietăților, la exproprieri, legea managementului întreprinderilor de stat, legi foarte importante”. 
 
Observați că Ambasadorul Hans Klemm NU a mulțumit Parlamentului în general, sau Camerei Deputaților în particular, ci președintelui Valeriu Zgonea personal, prin aceasta recunoscând public influența personală pe care numitul Valeriu Zgonea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a avut-o în adoptarea respectivelor acte normative, de mare interes, se pare, pentru Statele Unite. 
 
Ambasadorul a mai declarat că „sunt aici pentru că domnul Zgonea este președintele Camerei Deputaților. Am înțeles că situația nu s-a decis încă și sper că se va decide cât mai repede”. 

Regulamentul Camerei Deputaților, prevede că: 

Art. 33, atribuțiile Președintelui Camerei Deputaților. 
c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia; 
d) conduce lucrările ședințelor Biroului permanent; 

Art. 31, atribuțiile Biroului Permanent al Camerei Deputaților: 
g) hotărăște, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca prima Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională; 
i) întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților și al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere și aprobare

Din lecturarea textelor legale mai sus menționate reiese că Președintele Camerei Deputaților nu doar conduce ședința Camerei și sintetizează problemele puse în discuție dar, în calitate de șef al Biroului Permanent, are un rol important în întocmirea proiectului ordinei de zi și în a hotărî care propuneri legislative vor fi reținute spre dezbatere în Cameră. 

În concluzie, Președintele Camerei Deputaților este o personalitate politică cu multă influență în a fixa ce legi intră în dezbaterea Parlamentului, ce legi urmează a fi adoptate și cu privire la adoptarea acestora. 

Profitând de această calitate, numitul Valeriu Zgonea a promovat legile susținute de ambasador și le-a trecut prin Camera Deputaților, folosindu-se în acest scop de influența pe care o are asupra deputaților din poziția de președinte al Camerei. 

Pe de altă parte, influența Statelor Unite asupra politicilor publice din România este de notorietate, lucru recunoscut atât în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2020, cât și în pozițiile publice ale celor mai influenți politicieni, indiferent că fac parte din legislativ sau executiv. Aceeași influență rezultă chiar și din pozițiile adoptate de DNA, care prin declarațiile Procurorului șef a mulțumit repetat pentru sprijinul acordat de Ambasada SUA în lupta anticorupție. 

Art. 291 – Traficul de influență 
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. 
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. 

Art. 292 – Cumpărarea de influență 
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. 
(2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte că organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. 
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunțul prevăzut în alin. (2). 
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării *), iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. 

Vă solicit să constatați că atât Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea cât și Ambasadorul SUA Hans Klemm au recunoscut public în direct că și-au folosit influența pentru adoptarea unor legi de către Parlamentul României, legi dorite de Statele Unite. 

Mai mult, prin prezența sa în Parlament și conferință de presă publică cu Valeriu Zgonea, Ambasadorul SUA a întărit poziția acestuia împotriva partidului care l-a propus la Președinția Camerei Deputaților și care, la data întâlnirii, dorea să îl schimbe din funcție. 

Față de dispozițiile legale de mai sus și recunoașterile celor doi, solicit să constatați că faptele lui Valeriu Zgonea de a-și folosi influență dată de funcția deținută asupra membrilor Camerei Deputaților, pentru a promova și urgenta adoptarea unor legi, susținute de SUA, în schimbul unor foloase necuvenite constând în creșterea influenței sale publice și politice, cu scopul de a fi menținut în funcția de Președinte al Camerei Deputaților, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 291 Cod penal. 

Faptele lui Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, de a-și folosi prestigiul și influența pe care o are în România, vizitându-l pe numitul Valeriu Zgonea la sediul Camerei Deputaților și participând la conferință de presă comună, prin acestea transmițând public că îl susține în poziția de Președinte al Camerei Deputaților, în contra partidului care l-a desemnat, în schimbul exercitării influenței acestuia asupra deputaților pentru că a susținut și urgentat votarea unor legi susținute de ambasador, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 Cod penal. 

Mai mult, date fiind pozițiile publice ocupate de cei doi și gravitatea faptelor mai sus expuse, vă solicit să aveți în vedere disp. art. 202, alin. 4, lit e, Cod pr. penală și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, să procedați în consecință. 

Astfel, trebuie să aveți în vedere influența pe care cei de mai sus o au asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra DNA, influență recunoscută chiar de Procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi. 

Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiția nu funcționează tocmai într-un caz în care este atacat și manipulat statul de drept prin una din funcțiile sale esențiale: legiferarea. 

În acest sens există o bogată practică judiciară a instanțelor prin care, uniform și constant, s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpați cu motivarea generală și comună că „lăsarea acestora în libertate ar crea în societate temerea că justiția este nefuncțională”. 

Față de toate aspectele de mai sus, considerăm că se impune punerea în discuție a pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor doi. 

Vă solicităm, în concluzie, să analizați cele de mai sus și să acționați în consecință. 

Florica Roman 
18 mai 2016