Zilele acestea, președintele României, Klaus Iohannis, a convocat reprezentanții partidelor la discuții privind aplicarea rezultatelor referendumului pentru justiție, lăsând impresia că sare peste o etapă esențială, anume validarea rezultatelor referendumului, anunțată de Curtea Constituțională pentru data de 12 iunie 2019.

Până când CCR se va pronunța cu privire la rezultatul referendumului, am încercat să aflăm care sunt condițiile pentru ca rezultatul referendumului să fie validat, demers nu foarte simplu, așa cum vom arăta în cele ce urmează.
La prima vedere, legea impune două criterii pentru validarea referendumului, însă niciun act normativ nu stabilește ce anume înseamnă „opțiuni valabil exprimate”.

Care sunt condițiile pentru validarea referendumului?

Legea 3/2000 prevede 2 condiții:
Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

Reamintim că Biroul Electoral Central a anunțat, luni, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai. Astfel, la prima întrebare, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530. La întrebarea a doua, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da" a fost de 6.477.865, iar pentru „nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Ținând cont de vidul legislativ privind acest aspect, am încercat să aflăm de la autorități clarificările care lipsesc din lege.

Ce înseamnă opțiuni valabil exprimate?

Ce înseamnă „vot valabil exprimat”, ținând cont că la referendum au fost două întrebări?

Validarea votului unei persoane este condiționată de răspunsul (fie da, fie nu) la ambele întrebări? Practic, o persoană trebuia să răspundă obligatoriu la ambele întrebări pentru ca votul ei să fie validat? Validarea ține cont de faptul că un buletin de vot putea fi invalidat prin aplicarea greșită a ștampilei, iar celălalt folosit corect?

Am transmis solicitarea de presă Ministerului Afacerilor Interne (MAI), de la care am primit un răspuns prompt, prin care eram informați că nu MAI este instituția în măsură să răspundă acestor întrebări.
 
„Vă comunicăm că informațiile solicitate nu sunt de competența Ministerului Afacerilor Interne. Vă facem cunoscut faptul că responsabilitatea centralizării la nivel național a rezultatelor referendumului aparține Biroului Electoral Central, așa cum reiese din prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, care, la art. 25 alin.(1) stipulează că ”Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea și la transmiterea lor la birourile electorale ale secțiilor de votare, supraveghează corecta desfășurare a referendumului, centralizează la nivel național rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curții Constituționale”, se arată în răspunsul transmis de MAI pentru ActiveNews.

În continuare, ne-am adresat Biroului Electoral Central (BEC). 

„Potrivit dispozițiilor art 45, alin.1 din leea nr 3/2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului, Curtea Constituțională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru oranizarea și desfășurarea referendumului național și confirmă rezultatele acestuia”, se precizează în răspunsul transmis de BEC la solicitarea ActiveNews.

Prin urmare, nu am reușit să aflăm ce anume înseamnă „opțiuni valabil exprimate” și nici dacă răspunsul la ambele întrebări era obligatoriu pentru validarea votului.

Totuși, în plus față de solicitările de presă transmise instituțiilor statului, surse juridice ne-au explicat că această practică de a avea atâtea buletine de vot câte întrebări sunt în referendum este una europeană, urmând ca voturile să fie numărate separat, pe fiecare întrebare în parte.

În  loc de concluzie, în așteptarea deciziei CCR, nu putem să nu ne întrebăm cum la nivelul unui referendum de importanță națională nu există nicio prevedere legală privind condițiile în care votul unei persoane se validează.
Mai mult, dacă pentru validarea votului, nu era obligatoriu ca o persoană să răspundă la ambele întrebări, de ce legea prevede ca omul să primească obligatoriu ambele buletine de vot în momentul în care votează? La fel, dacă ambele întrebări ar fi fost pe un singur buletin, un răspuns nul la o întrebare, ar fi anulat amândouă întrebări?
Prin urmare, singura certitudine este că acest referendum nu este doar cu două întrebări, ci cu mai multe semne de întrebare, și, din păcate, cu foarte puține răspunsuri.