La comemorarea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică jurnalistul Adrian Panaite scrie că acum este rândul Statelor Unite să fie sub asaltul extremei stângi internaționale.

Mai mult, acesta compară protestele din ultimul an din SUA sau România, mișcări ce au stat sub semnul sintagmei #rezist, cu mișcarea care a instalat comunismul în Rusia. Adrian Panaite spune că noul marxism își are originile în celebra Școală de la Frankfurt.

„Acum exact 100 de ani ruși pauperi și soldați ai marinei la capătul unui război epuizant s-au adunat la Petersburg să #reziste țarului. Aveau în fruntea lor niște tovarăși cu finanțări dubioase din Occident și o agendă pe care istoria de un veac a comunismului a dezvăluit-o drept oribilă. Oricât de îndreptățite ar fi fost nemulțumirile oamenilor de rând care au ieșit atunci în stradă, nimeni nu le reține motivațiile la un secol de atunci. Îi consemnăm a fi o masă de manevră, gloată amorfă decervelată, lipsită de simț istoric. A contat ce voiau cei care i-au pus în mișcare. Revoluția a fost bolșevică. Punct. la 100 de ani de la zorii înnegurați ai URSS, este rândul Americii să fie sub asaltul extremei stângi. Nu mai este proletară, ci cool-hipsteristă, eco, corect politică, funky, exhibiționistă. Zămislită din universitățile americane unde a pătruns cu putere teoria critică a Școlii de la Frankfurt și marxismul cultural, această stângă radicală s-a insinuat treptat în lumea dezvoltată și – perfidă – și-a croit drum în nebăgarea de seamă a celor care nici măcar nu știu că este noua față a socialismului internaționalist”, notează ziaristul în editorialul publicat de Profit.ro.

Acesta mai afirmă că alegerea lui Trump ca președinte al SUA i-a făcut pe cei de extrema stângă să-și arate adevăratele obiective: „Radicalii ies violent și devoalează adevărata agendă: disoluția a orice a fost pilon pentru o societate stabilă, respectiv familie, națiune, biserică și instituții. Este ce a vrut și comunismul internaționalist la origine, dar s-a împiedicat undeva pe drum, împotmolit în sabotajul popoarelor tradiționaliste ale țărilor unde s-a înfipt. Un individ fără credință, fără nație, fără statornicia dată de preceptele dobândite în familie și chiar fără gen, este proiectul de cetățean (al lumii) pe care ni-l propune noua extremă stângă. Națiunea americană se dovedește robustă și respinge însă provocarea fățișă a neo-marxiștilor. Este norocul lumii întregi”.

Mai apoi, jurnalistul abordează și situația din România, analizând modul de acțiune al marxismului cultural asupra societății românești, îndeosebi după 1997 încoace. Din fericire, consideră acesta, „în pofida finanțărilor consistente și a activismului din mediul universitar, teoria critică, de asemenea, nu a prins și am rămas loiali ideilor de biserică, națiune și familie, ne uităm cu inspirație la priveliștea Americii care respinge noua extremă stânga internaționalistă la 100 de ani de la „Marele Octombrie” care a răvășit Rusia”.

Textul integral, ce îl recomandăm din plin, este disponibil aici.