ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


Universitatea din București va inaugura Centrul de Cercetare a Totalitarismelor „Hannah Arendt”, informează siteul oficial al instituției.

Noul centru va fi condus de către profesorul Vladimir Tismăneanu, de la Universitatea Maryland din SUA.

„Centrul își propune să studieze natura, metodele și consecințele ideologiilor, mișcărilor și revoluțiilor totalitare din secolul  XX, precum și resurecția autoritarismelor populiste în secolul XXI”, precizează sursa citată.

Viziunea acestui centru este inspirată de gânditori precum  Hannah Arendt (de unde și numele instituției), Raymond Aron, Isaiah Berlin, Robert Conquest, Tony Judt, Leszek Kolakowski și Monica Lovinescu. „Acest centru are o dublă menire: e vorba de aceea cognitivă, a cercetării comparative a fenomenului totalitar, în variile sale ipostaze, dar și de una normativă, deci de explorare a riscurilor de recrudescență totalitară în lumea de azi. Cu alte cuvinte, ne vom ocupa nu doar de ieri, ci și de azi, privind cu luciditate spre mâine. Ceea ce vedem în țară și în lume pare a fi un nou val autoritar, primordialist, în unele cazuri neo-tribalist. O hidră populistă cu nenumărate capete care amenință proiectul UE și stabilitatea globală. Renasc, sub ochii noștri, acele mișcări pe care Umberto Eco le așeza sub semnul fascismului etern. Pe scurt, ne întâlnim cu mai mult sau mai puțin noi fundamentalisme, iar un asemenea centru poate fi un loc ideal pentru analize pătrunzătoare și originale ale cauzelor unor asemenea direcții anti-democratice, iliberale, xenofobe, ostile tradiției și moștenirii Luminilor. Mă gândesc la un colocviu internațional exact pe această temă: Cine sunt adversarii Luminilor în lumea de azi?”, a declarat Vladimir Tismăneanu, coordonatorul Centrului de Cercetare a Totalitarismelor ”Hannah Arendt”, pentru sursa citată.

Decizia Universității București vine la doar două luni după ce șeful SRI s-a revendicat de la ideologii Karl Popper și Hannah Arendt și a menționat rolul jucat de mediul universitar în ceea ce privește transmiterea valorilor „societății deschise”.

„Mediul universitar a jucat un rol esențial în acest sens, prin efortul civic de afirmare a valorilor societății deschise - așa cum sunt ele descrise de Karl Popper și Hannah Arendt”, a spus dl Hellvig atunci.

Vladimir Tismăneanu este un politolog român, fost director al Institutului Cultural Român, pe vremea guvernării PDL. Mircea Platon îl descrie pe Vladimir Tismăneanu drept „un om al stângii antistaliniste (anticommunist Left/Liberal Left)”.

„Dacă e adevărat ce spune dl Tismăneanu, si anume că românii sînt, colectiv, atît de insuportabil de tarati de comunism, oare cum trebuie să fie dl Tismăneanu, crescut si educat în epicentrul aparatului ideologic represiv comunist, de care a si profitat? La urma urmelor, dl Tismăneanu continuă să facă ce a făcut tatăl domniei-sale, adică să lupte cu mapa împotriva poporului român. Eu am fost crescut si educat să să fac ceea ce a făcut bunicul meu Aurel N. Platon, născut în 1904, antilegionar, bun prieten cu o familie de evrei din Botosani, notar liberal al comunei Vorona. Cînd trupele sovietice, care ni l-au adus si pe tatăl dlui Tismăneanu, au început să intre în tară, bunicul a înhămat caii la sareta primăriei si a plecat în refugiu căutînd să scape de comunisti arhiva primăriei, istoria satului.

Domnul Tismăneanu foloseste discursul si apucăturile celor care au distrus România. Asa a fost educat. Eu am fost educat să apăr ce pot din România veche, integră. În 1950, tatălui meu i s-a spus, în scoala primară: „Mars acasă si spune-i lu’ tat’tu să dea pămîntul la colectivă dacă vrea să te mai primim la scoală.” Bunicul meu, notar liberal în comuna Vorona, avea cinci copiii si cinci hectare de pămînt. A dat pămîntul, aproape tot. Dar, din cauză că fusese notar „burghezo-mosieresc”, l-au dat afară de la primărie. Si a trăit asa, aproape două decenii, pînă cînd a împlinit vîrsta de pensie, din munca micii lui grădini de legume, din cresterea cîtorva păsări si din cei doi trei pomi fructiferi pe care îi avea în curtea casei. A trăit unde se născuse, în curtea casei lui, în România profundă. Si prin acest om am cunoscut si eu România profundă. Autarhică. Si deloc „primitivă” sau „sovină”. Dar cinstită.

De zeci de ani sîntem siliti, dacă nu acceptăm coruptia sau ideologia comunistă, să o luăm de la capăt, să murim, să plecăm, să tăcem, în vreme ce urmasii celor care au distrus si distrug România, care seacă albiile de ape, muntii de minereuri, pădurile de viată si oamenii de suflet, ne dau lectii de moralitate si ne învată cum să ne dezbărăm de strămosi, de natiune, de credintă, de patrie, de cultura românească si de alte „racile ale trecutului”.
„De ce sîntem atît de ticălosi?” se întreba retoric dl Mihăies. Fiindcă puteti. Fiindcă aveti spate. Fiindcă oamenii cinstiti nu mai au cum să vă tragă la răspundere. Fiindcă măsluiti continuu criteriile. Fiindcă sînteti multi si organizati. Stiu că nu voi cîstiga bătălia. Dar mai stiu si că dl Tismăneanu va pierde lupta. Si asta pentru că domnia-sa nu se luptă cu mine, ci cu adevărul propriei sale bibliografii. Si nimeni nu poate sări peste propria umbră. Deja nu mai puteti minti, desi încă nu vreti să spuneti adevărul.(Text apărut în Mircea Platon, Gheorghe Fedorovici, Măsura vremii: îndemn la normalitate, Bucuresti, Editura Predania, 2009)”