Traducătoarea noastră benevolă, doamna Gizela Bodor, ne oferă un nou documentar video de folos, subtitrat în română, cu transcrierea mai jos:

Ce putem spune despre infecția cu virus polio?

A fost vaccinul polio eficient în eradicarea poliomielitei?

Și mai exact, ce este poliomielita?

Poliomielita nu este un sinonim pentru paralizie. Cei mai mulți oameni, marea lor majoritate, chiar și cei care au dezvoltat o paralizie, au fost expuși la virusul polio care este un virus gastro-intestinal care se manifestă ca o ''gripă'' la stomac. Ceea ce oamenii nu știu este că există alte cel puțin 7 sau 8 alte familii de virusuri care pot produce paralizii. Așa că atunci când îți arată pozele acelea cu copii din Africa sau oameni cu un membru diform sau care își trag după ei un picior și îți spun: ''Vezi, asta este infecția cu virus polio.'', ar putea să fie vorba despre unul dintre celelalte virusuri care produc paralizie.

Poliomielita este descrierea a ceea ce se întâmplă la nivel fiziologic în corp atunci când coarnele anterioare ale măduvei spinării sunt afectate și ca urmare, se produc efecte pe nervii și mușchii de la leziune în jos. Efectele pot varia în intensitate și durată. Poate fi de asemenea afectat și trunchiul cerebral și acelea sunt cele mai grave forme de poliomielită, cele în care centrii respiratori sunt blocați și în care se folosea în acele vremuri dispozitivul ''plămân de fier''. Puteai muri din cauza acestuia.

Vreau să le reamintesc oamenilor că și pe durata celei mai grave epidemii de infecție cu virus polio, 95%..., adică dacă avem 100 de oameni și îi infectăm pe toți cu virusul polio, știți, este un virus care se transmite prin înghițire, 95% dintre ei nici nu ar știi că au fost infectați. Nu ar avea niciun simptom și ar avea imunitate. 4% dintre ei ar avea un pic de stare de rău, poate niște dureri musculare și diaree și apoi și-ar reveni. 1% dintre ei ar dezvolta paralizia a una sau două grupe musculare, care ar dura 24 de ore. 5-10% dintre aceștia din urmă ar dezvolta paralizii pe termen lung. Așa încât poliomielita este o boală cu o incidență foarte scăzută.

Deoarece poliomielita este o descriere a fiziologiei, nu îți spune de fapt care este cauza. Aceasta este cheia pentru a înțelege ce a fost această infecție polio și de ce spunem că a fost eradicată în Statele Unite. Chiar dacă avem cazuri de poliomielită în vremurile actuale, nu avem neapărat cazuri de poliomielită induse de virusul polio, deoarece realitatea este că, și în anii 1940 și 1950, oricare altă infecție dintr-un număr de alte infecții, putea produce poliomielită. Acest lucru a fost evidențiat mai târziu, după ce vaccinul a început să fie utilizat, atunci când au izbucnit epidemii iar autoritățile au vrut să diferențieze cazurile produse de virusul polio de cele care nu erau produse de acest virus. Au aflat că puțin mai mult de un sfert erau cazuri cu virus polio iar restul erau produse de alte virusuri, virusul Coxsackie, etc., care pot produce paralizie. Și apoi au mai evidențiat multe cazuri la care nu apărea niciun virus.

Știți, DDT-ul și arsenicul sunt substanțe despre care se știe că produc leziuni ale coarnelor anterioare ale măduvei spinării, care pot mima poliomielita de la început la sfârșit, chiar și durerea în gât, senzația de inflamație în gât, febra, durerea.

Presupunerea mea era că infecția cu virus polio este sinonimă cu paralizia dar se pare că greșeam, din moment ce 94% dintre oamenii cu infecție cu virus polio, nu au niciun fel de simptom și mai puțin de 1% dintre oamenii cu infecție cu virus polio, suferă de fapt o paralizie. Doamna doctor Humphries tocmai a specificat că DDT-ul și arsenicul produc amândouă afecțiuni ale coarnelor anterioare ale măduvei spinării care se manifestă exact ca o paralizie produsă de virusul polio. Haideți să aflăm mai multe despre acest subiect intrigant de la doctorul Rashid Buttar.

Ceea ce este cu adevărat interesant este că dacă urmărești incidența în cazul utilizării anumitor chimicale, de exemplu: eu nu eram încă născut în acele vremuri și nici tu dar în anii '40, se obișnuia să se spună în anii '50: ''Mi-am luat porția de DDT așa că am scăpat de insecte'' sau ceva de genul acesta.

Am văzut, am văzut un desen dintr-un ziar în care se spunea: ''DDT-ul este bun pentru mine.''

Așa este. ''DDT-ul este bun pentru mine'', așa este.

Și ''insectele nu mă vor mai deranja pentru că mi-am luat porția de DDT'', ok?

Erau mici sloganuri de genul acesta. Da. Îți amintești, în anii '50 și '60, din nou, nu-ți amintești pentru că tu și cu mine nu eram născuți, ne-am născut în anii '60, nu '50, dar se obișnuia să se spună despre țigări: ''O țigară pe zi va ține doctorul la distanță.''

''Un pachet pe zi ține cancerul pulmonar la distanță.''

Am văzut asta. Da. Exact. Da.

Acestea sunt lucruri ciudate care erau crezute în acele vremuri. Acum vorbim despre faptul că vaccinurile sunt importante și că au eliminat toate bolile. Ei bine, uită-te la infecția cu virus polio. Trebuia să dispară datorită vaccinului. Te uiți la un grafic al utilizării DDT-ului și te uiți la incidența poliomielitei și este exact același grafic doar că poliomielta urmează DDT-ul la 6 luni. Așa încât există un vârf DDT urmat la 6 luni de un vârf al poliomielitei. DDT-ul coboară, la 6 luni după coboară și poliomielita. DDT-ul este o linie plată, poliomielita este o linie plată. Îi urmează conturul. Este ca și cum ai lua același grafic și l-ai decala în timp cu 6 luni.

Inventat la finalul secolului 19 ca un gaz neurotoxic folosit ca armă chimică, DDT-ul a fost rebranduit începând din 1938 ca insecticid pentru tânțari. A fost aplicat fără restricții în perioada 1943- 1952 în perimetrul piscinelor și al cantinelor școlare pline de copii. Am verificat graficele și ceea ce a spus doctoral Buttar a fost 100% corect. Creșterea și descreșterea incidenței poliomielitei corespunde într-adevăr cu utilizarea DDT-ului. Observați că în 1948, utilizarea DDT-ului era la cel mai scăzut nivel și apoi în 1951, era la cel mai ridicat. Acum, priviți acest grafic al cazurilor de poliomielită începând din 1950. Așa cum puteți cu siguranță să observați, ele au crescut în 1951-1952 la aproximativ 58000 de cazuri. Apoi au început să descrească dramatic. În 1955, anul în care a fost introdus vaccinul polio, erau 28985 cazuri de poliomielită. Este posibil ca multe cazuri de poliomielită să fie de fapt otrăviri cu DDT? Este posibil ca diminuarea utilizării DDT-ului să fie un factor care a contribuit la reducerea numărului de cazuri de poliomielită? Sau mai există și alți factori?

La finalul anilor '50 și începutul anilor '60, au schimbat oficial definiția poliomielitei, atunci când au venit cu vaccinul polio. Au făcut mai dificilă diagnosticarea cazurilor de poliomielită atunci când au venit cu vaccinul polio. Acest lucru a fost parțial responsabil de crearea unei situații în care se dorea ca vaccinul să pară mai eficient decât era.

Au făcut câteva lucruri. La început, numărul de cazuri era mult ''umflat''. De exemplu, în ideea de a obține subvenții pentru a trata acele cazuri care erau în spital, oricine putea pune un diagnostic de poliomielită înainte de apariția vaccinului. Tot ceea ce trebuia era ca cineva să facă două examinări la interval de 24 ore și să pună în evidență una sau mai multe grupe musculare cu paralizie. Această afecțiune ar fi fost diagnosticată ca poliomielită. Nu se făceau analize de sânge sau scaun sau nimic de acest fel. Apoi, după apariția vaccinului, nu mai putea oricine să confirme un caz de poliomielită. Și trebuiau să fie făcute două examinări la un interval de 60 de zile care să certifice că una sau mai multe grupe musculare au rămas paralizate. Vă reamintesc că majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică, chiar și în 1954, se rezolvau în 60 de zile. Așă că doar prin schimbarea criteriilor de diagnostic, au eliminat un număr mare de cazuri de poliomielită.

Existau cazuri care erau numite cazuri de meningită aseptică. Erau cazuri de poliomielită dar nu neapărat cu paralizie. Toate acestea au fost scoase din contabilizarea numărului de cazuri de poliomielită. Șiți, au micșorat, mă scuzați, au mărit numărul de cazuri care era necesar pentru a declara o epidemie. Așa încât toate acestea sunt câteva acțiuni pe care le-au întreprins în acele momente și abia apoi au început să facă teste pentru evidențierea virusului. Acest lucru a eliminat.... Chiar dacă ar fi apărut sau nu vreodată un vaccin, cazurile de poliomielită ar fi scăzut probabil cu 75%, doar datorită schimbării criteriilor de diagnostic.

Primul vaccin polio a fost cu virus inactivat, adică vaccin cu virus omorât. A fost dezvoltat de Jonas Salk și a început să fie folosit în 1955.

Vaccinul polio cu virus viu al lui Albert Sabin a fost introdus în 1960.

Standardele pentru definirea poliomielitei au fost schimbate în 1955, atunci când a fost introdus vaccinul Salk. Noua definiție a epidemiei de poliomielită necesita mai multe cazuri pentru ca aceasta să fie declarată. Poliomielita paralitică a fost și ea redefinită, făcând-o mai dificil de confirmat și ca atare de cuantificat. De asemenea, după introducerea vaccinului, cazurile de meningită asepticăcare este o boală infecțioasă adesea dificil dediferențiat de poliomielită, au trebuit să fie raportate ca o afecțiune diferită depoliomielită. Dar înainte de vaccinul polio, aceste cazuri erau înregistrate ca poliomielită.

Aici este un grafic bazat pe indecșii de morbiditate și mortalitate ai afecțiunilor raportate în Los Angeles. După cum puteți observa, în Los Angeles, în iulie 1955, chiar înainte de introducerea vaccinului polio, existau 273 cazuri de poliomielită și 50 cazuri de meninită aseptică. Dar 6 ani mai târziu, în 1961, erau numai 65 cazuri de poliomielită și 161 cazuri de meningita aseptică. Aceste numere au devenit 5 și respectiv 256 până în 1966.

Este posibil ca doar să pară că poliomielita a fost eradicată, din cauza faptului că au schimbat criteriile de diagnosticare a poliomielitei, aceasta cauzând o creștere a cazurilor de meningită aseptică?

Realitatea este că primul vaccin folosit conținea virusuri vii și a provocat mai multe paralizii decât a prevenit. Acest lucru este foarte bine demonstrat pe grafice din..., cred că din 1954 sau 1958. Există un grafic în carte care prezintă numărul de cazuri de poliomielită sau paralizie care au apărut și în cel mai mare număr au apărut la populația vaccinate.

Singurul motiv pentru care vaccinarea nu a produs și mai multe problem a fost că majoritatea populației era deja imună față de virusul polio așa încât putea fi injectată cu vaccinul cu virus viu făra să apară niciun effect dar ar fi fost un dezastru dacă ar fi fost vorba de o așa numită populație virgină care nu ar fi fost niciodată expusă. Ar fi fost un dezastru medical absolut.

Incidentul Cutter a fost un dezastru medical în care un vaccin cu o concentrație mare de virus viu a fost administrat publicului iar Cutter era responsabil pentru acea problem și a trebuit să-și oprească activitatea dar adevărul este că pe ascuns au produs vaccinuri similare.

Incidentul Cutter a determinat apariția de cazuri de poliomielită?

Da. În acea situație inactivarea nu era completă și încă existau particule virale vii în vaccinurile care au fost administrate. În principiu, în loc să înghiți virusul viu, îți era direct injectat. Inutil de spus, șansele ca lucrurile să meargă prost erau foarte mari.

Privirea generală asupra incidentului Cutter ne arată că a apărut o epidemie de poliomielită cauzată de vaccin?

Da. De fapt, extrem de interesant este că Paul Offit a scris o carte foarte bună despre incidentul Cutter. Este foarte exactă și foarte interesantă.

Este interesant. Paul Offit a scris-o. Nu a retractat încă nimic?

Nu, nu, pentru că motivul a fost: ''Uitați, avem acest vaccin minunat, s-a făcut o treabă minunată, și uneori ne poticnim la început și asta este povestea.'' Este foarte bine scrisă și interesantă de citit.

Incidentul Cutter este un exemplu în care vaccinul polio a produs poliomielită datorită unui virus insuficient inactivat în vaccinul Salk polio creat în laboratoarele lui Cutter din Berkeley, California. Peste 40000 de mii de copii au fost infectați. Mulți au paralizat și mulți au murit. În 1977 doctorul Jonas Salk a depus mărturie alături de alți oameni de știință că acea inoculare în masă împotriva poliomielitei a fost cauza pentru cele mai multe cazuri de poliomielită din Statele Unite începând cu 1961.

Există cazuri în care vaccinul polio produce alte boli, precum cancerul? Barbara, ce știi despre variantele Salk și Sabin ale vaccinului polio?

Știm că vaccinul original Salk polio inactivat a fost administrat la peste 100 milioane de copii, inclusiv mie. Am făcut câteva vaccinuri antipolio Salk. Erau contaminate cu virusul simian 40 deoarece acele vaccinuri foloseau celule din țesutul renal de maimuță rhesus, necesare pentru a produce vaccinul.

În 1960, unul dintre oamenii de știință de la NHA, Bernice Eddy, a descoperit că celulele din rinichii de maimuță rhesus care erau folosite pentru producerea vaccinului inactivat Salk, produc cancer atunci când sunt injectate la hamsteri.

Doamna doctor Bernice Eddy a lucrat la NHA(Agenția Națională de Sănătate) și în anii 1950 ea se ocupa de studiul siguranței vaccinului. Ceea ce a observat atunci când a injectat hamsteri cu acest produs a fost că aceștia dezvoltau tumori. Aceasta a fost una dintre probleme. Iar la maimuțe a observat că acestea paralizau și mureau așa încât a pus de fapt în evidență două probleme. Problemele legate de cancer sunt diferite de cele legate de paralizie. Ea a fost prima care a remarcat că există virusuri vii în vaccin, care produc în continuare paralizii dar nimeni nu a ascultat-o.

A observat aceste tumori care apăreau la locul injectării dar și la distanță, în plămâni, în rinichi, după injectare. Așa că într-o zi a hotărât să facă un experiment. Nici măcar nu a folosit virusul polio. A luat doar culturile celulare din rinichii maimuței rhesus, a recoltat lichidul care era deasupra și l-a injectat la câteva animale. A observat că acestea au dezvoltat tumori. Apoi a recoltat material din acele tumori, l-a injectat la alte generații și a observat că de fiecare dată, aceste animale dezvoltau în proporție de 100% tumori.

A fost foarte interesant pentru mine, ca specialist în tratarea rinichilor, ca nefrolog, să aflu despre acest virus SV 40. De aflat am aflat despre el după ce mi-am părăsit locul convențional de muncă în 2011 și m-am gândit că e atât de ciudat că nu am știut niciodată nimic despre cercetările extraordinare care au fost făcute în 1962, atunci când chiar știau că acest virus, virusul simian 40, care a fost al 40-lea virus detectat în culturile care proveneau de la maimuțe, de fapt, este capabil să transforme celule normale în celule canceroase. Apoi au pus în evidență acest lucru în culturile de celule renale din cutiile Petri. L-au numit virus transformator, cu alte cuvinte era considerat un virus cauzator de cancer încă de atunci. Apoi parcă a căzut o perdea peste și după 1962, despre aceste informații de interes pe care ni le prezentau aceste studii, nu am mai auzit nimic.

Virusul simian 40 pe care l-a descoperit doamna doctor Bernice Eddy este relevant și astăzi pentru specialiștii nefrologi iar cei mai mulți dintre ei nici măcar nu-l cunosc. Acest virus a fost pus în evidență în anumite afecțiuni ale rinichilor, într-un procent mare, la aproximativ 45% dintre oamenii care au o afecțiune numită scleroză glomerulară focală segmentară, este greu de pronunțat chiar și pentru mine. Este o afecțiune gravă în care majoritatea oamenilor ajung la dializă și este foarte frecventă de fapt. 45% dintre ei au virus simian 40 în rinichi. Prin comparație, poate că între 0-10% dintre noi îl avem și chiar și la oamenii cu alte afecțiuni renale, procentul este de 10%. Este de fapt asociat cu afecțiuni foarte serioase în care rinichii pierd proteine și care îi împing pe oameni spre dializă.

Dar nu auzim nimic despre (acest virus) în zilele noastre. La fel ca în cazul vaccinurilor, nu se predau informații despre el la Facultatea de Medicină sau specialiștilor nefrologi.

Este interesant. Dumneavoastră fiind nefrolog, ține de domeniul dumneavoastră, nu-i așa?

Și l-am descoperit numai după ce mi-am părăsit jobul și am făcut cercetare în domeniul vaccinurilor. Este foarte interesant.

În primul rând trebuie să înțelegem ceva. Pentru a face un vaccin polio, există o întreagă industrie a creșterii maimuțelor. Maimuțele sunt omorâte, le sunt recoltați rinichii iar virusul polio este apoi incubat în rinichii maimuțelor. Ok? Acum, ceea ce fac este să atenueze virusului în rinichii de maimuță.

Ce înseamnă asta?

Să-l slăbească.

Ok.

Așa slăbesc virusul, ok? Așa încât să nu producă boala atunci când îți este administrat. Dar nu știau atunci că maimuțele aveau virusuri. Virusurile nu erau o problemă pentru maimuțe, dar erau o problemă și sunt o problem atunci când trec la o altă specie.

Problema cu vaccinul polio este că face parte din categoria vaccinurilor cu virus viu așa încât ceea ce au făcut a fost că au luat cellule animale de la o altă specie, în principal celule de la cimpanzei , le-au infectat cu un virus și apoi le-au folosit pentru a produce antigene sau baza pentru vaccinuri care apoi au fost administrate oamenilor pe cale orală, infectându-i cu virusul. Când pui în aplicare acest proces de amestecare a diferitelor tipuri de fluide animale și a diferiților patogeni, aceștia tind să se adapteze în corpul pe care îl infectează și sistemul imunitar nu are oportunitatea de a răspunde puternic. Astfel explică ei mecanismul pentru că nu vei face, teoretic, o formă agresivă de poliomielită dacă iei un vaccin oral polio. Dar ceea ce se întâmplă este că virusul infectează acea persoană și pentru că răspunsul imun nu este normal, poate rămâne în corp ca o infecție latentă care poate să dureze și o viață întreagă.

O altă problemă este că aceste celule ale altor animale conțin un număr de așa numite retrovirusuri endogene. Aceste virusuri au abilitatea de a se insera în ADN-ul altor animale. Celulele de la cimpanzeu au în nucleu sute de virusuri potențial patogene care atunci când ajung în vaccinuri, se reactivează și ne pot infecta. Unul dintre aceste virusuri este virusul simian 40 sau SV 40.

Campaniile de vaccinare cu vaccinul oral polio au introdus acest virus în milioane de oameni care nu bănuiau nimic. Chiar și astăzi, este posibil ca eu, de exemplu, să am SV 40 în corpul meu deoarece mama mea a primit vaccinul. Așa încât este transmis generațiilor următoare chiar dacă eu nu am primit acel vaccin. Rămâne în corp, este transmis generațiilor viitoare, potențial la infinit și acest lucru este un fel de cutie a Pandorei în istoria vaccinării.

Până în anii 1990, cercetătorii începuseră să cultive ADN-ul de SV 40 din tumori, din tumorile canceroase de la copii și adulți suferinzi de cancere osoase, cerebrale și pulmonare. ADN de SV 40. Au făcut o legătură între vaccinurile polio contaminante și ADN-ul de SV 40 pe care îl cultivau. Laboratoare independente din întreaga lume au confirmat prezența de ADN SV 40 în aceste cancere. Nu numai la adulții care au primit vaccinul dar și la copiii lor. Guvernul, guvernul federal a spus: ''Nu se poate face nicio legătură. Nu se poate face nicio legătură între ADN-ul de SV 40 și aceste tumori și cancere.''

Continuă să nu aibă un răspuns întrebarea dacă oamenii ca mine, sau alții care au primit vaccinurile contaminante, contaminate cu virus simian, un virus de la maimuță, au potențialul de a transmite copiilor lor, ADN-ul de SV 40 care apoi cauzează cancere cerebrale, osoase și pulmonare la acești copii la fel ca și la adulții care l-au contractat.

Aceasta este o întrebare care nu are încă un răspuns. Nimeni nu vrea să vorbească despre asta. Nu vei găsi pe nimeni care să vorbească despre asta pentru că oamenii de știință din anii '90, care au încercat să se aplece asupra acestei probleme și să spună ceva despre ea, au fost calomniați. Și erau oameni de știință din universități de prestigiu. De fiecare dată când doctorii și oamenii de știință încearcă să facă ceea ce este corect cu privire la problematica siguranței vaccinurilor, sunt pedepsiți. Sunt pedepsiți de guvern, își pierd sponsorizările guvernamentale, sunt calomniați în media. Se întâmplă la fel și cu medicii care fac un pas înainte și încearcă să fie corecți, să susțină că au o conștiință și să spună ''Trebuie să facem altfel lucrurile, trebuie să facem...., trebuie să ne pese de acești copii.'' Acuzați, calomniați. Se încearcă scoaterea acestor oameni în afara societății doar pentru că au fost corecți. Nu așa se lucrează științific, nu așa ar trebui să-I răsplătim pe oamenii care încearcă să facă ceea ce este corect.

În 2002, revista medicală englezească Lancet a publicat dovezi convingătoare care susțin legătura ditre vaccinul polio și cancer. În articol, autorul afirmă că vaccinul polio contaminat cu SV 40 este răspunzător pentru aproape jumătate din cele 55000 cazuri de limfoame non-hodgkiniene care apar în fiecare an.

Doctorul Maurice Hilleman este cel care a elaborat programul de vaccinare al companiei Merck. A dezvoltat peste 36 de vaccinuri, mai mult decât oricare alt om de știință. A fost membru al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite, al Institutului de Medicină, al Academiei Americane de Arte și Științe și al Academiei Americane de Filizofie. A primit un premiu special pentru întreaga carieră din partea Organizației Mondiale a Sănătății. Hilleman a fost unul dintre primii pionieri ai vaccinării care au atras atenția asupra posibilității ca virusul simian să contamineze vaccinurile.

În total, peste 60 studii diferite de laborator au făcut legătura între vaccinul polio Salk și cancer. Ceea ce a admis Hilleman ținea de responsabilitatea asumată de Merck.

Am aflat recent că vaccinul oral polio chiar a eradicate poliomielita. Acum, ce înseamna asta, mai exact? Să ascultăm explicațiile doctorului Shawn Centers.

Să luăm de exemplu vaccinul polio. Vaccinul oral polio a avut o serie de probleme. Când eram rezident la finalul anilor '90, încă administram vaccinul oral antipolio. Primeai puțin lichid și îl înghițeai. Din cauza faptului că era un virus viu, în fiecare an erau sute de copii care chiar făceau poliomielită.

Din cauza vaccinului oral?

Din cauza vaccinului oral. În jurul anilor 1990-2000, au hotărât, datorită acestei probleme, să oprească administrarea vaccinului oral polio și acum aveau o formă inactivate care evident că este mai sigură dar există întrebări legate de eficacitatea acestui vaccin. Există trei tipuri de virus polio sălbatic: 1,2 și 3. Tipurile 1 și 3 erau înalt protective în cadrul vaccinului oral polio dar tipul 2 pe care îl folosim acum într-un vaccin polio inactivat, nu este foarte efficient așa încât sunt sute de mii și milioane de părinți care cred că au un copil protejat de poliomielită deoarece au primit un vaccin polio inactivat dar în realitate lucrurile s-ar putea să nu stea așa.

Nu am mai administrat în această țară vaccinul oral polio începând cu anul 2000 deoarece fiecare caz de poliomielită începând cu anii '60 a apărut ca urmare a vaccinării. Vaccinul polio oral este un vaccin cu virus viu pe care îl transmitem, oamenii îl transmit, fac poliomielită de la el și îl transmit altor oameni. Așa încât am oprit administrarea lui dar este folosit în țările din lumea a treia pentru că este ieftin. Și avem aceste epidemii de poliomielită. Avem epidemii de poliomielită și oamenii strigă: ''O, avem nevoie de vaccinuri, avem nevoie de vaccinuri, ne trebuie mai multe vaccinuri orale polio.''

Știți, fundația Gates a venit în Uttar Pradesh, India, în 2010 sau 2011 și pentru că exista o medie de 9 sau 10 cazuri de polio cu virus sălbatic în fiecare an, la, știi, o populație de milioane de oameni, au derulat această campanie polio cu vaccinul oral polio. Și în doi ani au apărut 47500 cazuri de paralizie flască sau poliomielită. Dar nu au numit-o poliomielită.

I-au schimbat denumirea, nu?

Au schimbat denumirea dar de fapt este vorba despre așa numita poliomielită. Acei copii au paralizat sau au murit din cauza paraliziei.

Bill Gates, cel puțin așa se spune în Huffington Post, a scris un articol despre cum ''Am eradicat poliomielita cu virus sălbatic în India, în Uttar Pradesh.'' ''Cu virus sălbatic'' - a spus ''cu virus sălbatic''. Nu a putut să spună ''poliomielita'' pentru că tulpinile din vaccin cauzau epidemiile. Nu poți folosi virusuri vii într-un vaccin, în zone unde nu există canalizare și apă potabilă.

Există un studiu care a apărut acum câțiva ani și, din nou, am vorbit despre el într-una din cărțile mele. Studiul a demonstrat că vaccinul polio administrat în India este responsabil de apariția a 47000 cazuri de, ceea ce ei numesc boală paralitică non-polio. Ok? Au venit cu o denumire în încercarea de a o deosebi de poliomielită. Dar numai acei oameni cărora li s-a administrat vaccinul polio, au paralizat. Ok? Acel vaccin, vaccinul polio oral este capabil să producă poliomielită, să producă paralizii.

În zilele noastre avem la fel de multe, dacă nu chiar mai multe paralizii decât atunci. Doar că le tratăm diferit așa încât rezultatul este altul, motiv pentru care nu vedem membre paralizate. Nu mai folosim dispozitive ''plămâni de fier''. Avem ventilatoare. Mielita transversală este o boală cu sute de cazuri în fiecare an, în această țară. Această situație ar fi fost considerată o epidemie oribilă. În anii 1950 ar fi fost numită poliomielită dar noi îi spunem mielită transversală. Acești copii sunt puși pe ventilație și au probleme majore, așa încât.... Există o foarte lungă (listă), repet, le-am enumerat în cartea ''Iluzii spulberate'', listă cu afecțiuni actuale care ar fi fost numite poliomielite în trecut, de exemplu boala Lyme, diferite tipuri de meningită, meningită aseptică.

Alt lucru care s-a întâmplat a fost că dacă cineva făcea poliomielită în 30 de zile, poliomielită în 30 de zile de la vaccinare, nu era luat în calcul ca un caz de poliomielită. Acest lucru a ascuns eșecul vaccinării și cazurile provocate de vaccin.

Au existat tot felul de manipulări care au fost aplicate în ideea de a supraevalua eficacitatea

acelui vaccin.

Conform afirmațiilor doamnei doctor Humphries, avem în continuare poliomielite și paralizii dar nu și dispozitive ''plămâni de fier''. Acum avem ventilatoare.

Este interesant că în Oman, între 1988 și 1989, a izbucnit o epidemie de poliomielită printre mii de copii complet vaccinați. Regiunea cu cea mai mare rată de infectare avea cea mai mare acoperire vaccinală. Regiunea cu cea mai mică rată de infectare avea cea mai mică acoperire vaccinală.

Doctorii Tony Bark și Neil Miller au specificat amândoi că au observat o explozie de paralizii non polio.

Ei bine, India a fost declarată ca fiind o țară în care poliomielita a fost eradicată. A existat o creștere uriașă a cazurilor de paralizie flască acută non polio sau NPAFP. În 2011 au mai apărut 47500 de cazuri noi diagnosticate cu NPAFP, clinic de nediferențiat de cazurile cu paralizie poliomielitică dar cu o rată de mortalitate de două ori mai mare. Incidența NPAFP a fost direct proporțională cu numărul de vaccinuri orale polio administrate. Deși aceste date au fost colectate în cadrul sistemului de supraveghere a poliomielitei, nu au fost investigate.

Doctorul Jacob Puliyel este șeful de catedră al pediatrilor spitalului Stephens din New Delhi, India și membru al Grupul național consultativ în domeniul imunizării, din guvernul Indiei. În febriarie 2015 a publicat un studiu în Pediatrics, cel mai important jurnal medical pediatric din lume. A descoperit că mărirea de 10 ori a numărului de cazuri de paralizie se datora chiar vaccinului polio.

ADEVĂRUL DESPRE VACCINURI 2020