ascultă articolul

România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește raportarea reacțiilor adeverse la medicamente, potrivit Agenției Națioanale a Medicamentului. Cu toate acesta, numărul pacienților români care au raportat astfel de reacții s-a dublat anul trecut față de anul 2015.

„Stăm destul de prost la raportarea reacțiilor adverse față de alte țări europene care primesc zeci de mii de rapoartări anual. Nu suntem chiar pe ultimul loc, dar mai avem de muncă, în sensul de a implica pe toată lumea și de a conștientiza orice reacție.(...) Cu cât avem mai multe rapoarte obiective de reacții adverse, cu atât se vor lua mai multe măsuri de diminuării ale riscurilor administrării de medicamente", a declarat Nicolae Fotin, președintele Agenției Națioanale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Chiar și în acest context, numărul pacienților români care au raportat reacții adverse la medicamente s-a dublat în 2016, față de anul pecedent.

„Este o diferență mare între 2015 și 2016, practic s-a dublat raportarea reacțiilor adverse. Rapoartele de la pacienți au depășit ca număr rapoartele de la farmaciști, deci, pacienții sunt mult mai activi în activitatea de raportare. Noi utilizam aceste rapoarte, informațiile provenite din ele, doar pentru evaluarea științifică a medicamentelor și nu pentru a lua măsuri împotriva profesioniștilor. De multe ori primim rapoarte care au ca menire sacționarea profesioniștilor. Noi nu ne ocupăm cu lucrurile astea și nici nu facem demersuri în acest sens. Informația este confidențială", a explicat dr. Roxana Stroe, șefa serviciului de farmacovigilanță a Agenției Națioanale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Potrivit ANMDM, în 2016, au fost înregistrați 26 de pacienți care au raportat reacții adverse, 17 farmaciști și 394 de medici, iar totalul este de 4000 de rapoarte, diferența fiind dată de companii producătoare de medicamente. Cu un an înainte, în 2015, doar 11 bolnavi, 13 farmaciști și 335 de medici au făcut astfel de raportări, însumându-se un total de 2.400 de avertizări.

„Reticența medicilor și farmaciștilor vine din faptul că mai au încă un formular de completat. Poate varianta online să fie mai ușoară și o idee bună ar fi ca asistenții să poată raporta în locul medicului. În urma aceastor raportări, au fost retrase medicamente de pe piață. Dar se pot retrage doar anumite indicații, se pot pune restricții de utilizare. În situații extreme, când se constată că riscul este mai mare decât beneficiul pentru orice grup de pacienți, atunci se retrage sau se suspendă", a adăugat Nicolae Fotin.

Asociațiile de pacienți încearcă să îi încurajeze pe bolnavi să facă raportări cu privire la reacțiile medicamentelor, astfel îmbunătățindu-se calitatea tratamentelor.

„Trebuie să îi încurajăm pe pacienți să facă mai multe raportări. Soluția ar fi legată de întâlnirile frecvente cu pacienții, informările pe această temă, ei trebuie să știe că sunt în siguranță și că nu vor avea de suferit, raportarea este confidențială, iar specialistul nu ar putea să afle despre raportul lui. Ei trebuie să aibă încredere, problema noastra este lipsa de încredere. Prospectele la medicamente au devenit foarte complexe, cu multe informații și pacientul este tentat să vadă despre ce este vorba. Există și posibilitatea ca pacientul să se sperie când citește aceste informaii și atunci are nevoie și de consultarea medicului", a afirmat Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare.