ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În Argeș, județul unde trei bebeluși au decedat din cauza sindromului hemolitic uremic, numărul victimelor provocate de epidemia de gripă se ridică la 11. Ȋn București, virusul AH1 a provocat îmbolnăvirea a 441 de oameni. 19 dintre ei au murit. 

Județul Cluj, unde au fost înregistrate 9 decese, se confruntă cu o situație specială. Rudele unor pacienți transplantați renal au acuzat conducerea Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca că a mușamalizat existența unui focar de gripă porcină care a dus, ulterior, la decesul pacienților respectivi în alt spital. DSP Cluj a anunțat că a demarat o anchetă, iar la finalizarea acesteia vor fi comunicate „concluziile și măsurile care se impun” .

Ȋn Prahova, 8 oameni au murit din cauza gripei porcine, iar în Constanța – 6. La nivel național, „numărul total de decese la cazuri confirmate cu virus gripal este 103, din care 97 cu A(H1) sezonier, 5 cu AH3 și 1 cu B”, informează Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT) în ultima informare publică, din 24 aprilie 2016.  


Ȋn comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, numărul total de decese confirmate cu gripă era de 40. Ȋn 2014, se înregistraseră, la aceeași dată, 33 de decese. Adică, de trei ori mai puțin decât în prezent.
Și atunci, ca și acum, autoritățile au informat că cele mai multe dintre persoane care au murit prezentau „condiții medicale pre-existente”, adică un sistem imunitar slăbit din cauza altor boli de care sufereau. Ȋn statististicile de acum ale CNSCBT, 89 dintre persoanele decedate (86%) aveau aceste „condiții medicale pre-existente”.

Cel puțin o persoană decedată fusese vaccinată

Anul trecut, când numărul deceselor din cauza gripei crescuse de la 33 la 40, managerul Institutului „Matei Balș”, Adrian Streinu-Cercel, susținea că de vină pentru numărul mare de îmbolnăviri este doar refuzul populației de a se vaccina. „Nu au fost forme de gripă mai severe, ci mult prea puține persoane vaccinate. De aceea, aș vrea să fac apel la vaccinare, pentru a evita complicațiile pe care le poate da gripa, unele putând cauza decesul”, declara Streinu-Cercel pentru Mediafax. Conform datelor CNSCBT, la data la care era făcută această declarație 490.546 de persoane din grupele la risc fuseseră vaccinate antigripal.

Un an mai târziu, în aprilie 2016, numărul persoanelor decedate din cauza gripei era de 2,5 ori mai mare. Deși, paradoxal, și numărul persoanelor vaccinate crescuse, până la data de 24 aprilie 2016 fiind vaccinate antigripal 632.636 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.


CNSCBT informează că, din cele 103 persoane care au decedat anul acesta din cauza gripei, 84 nu fuseseră vaccinate, un copil era neeligibil pentru vaccinare, o persoană fusese vaccinată anti-gripal, iar în cazul a 18 – „antecedente vaccinale anti-gripale sunt necunoscute”.

Trecând peste amănuntul că 84+1+1+18=104, și niciodată 103, ne întrebăm cum de este posibil ca cineva care s-a vaccinat anti-gripal să moară totuși din cauza gripei? Și cum putem crede că în cazul celorlalte 18 victime, autoritățile sanitare chiar nu au putut stabili dacă vaccinul fusese sau nu făcut, în condițiile în care chiar ele organizează și monitorizează campania de vaccinare?

Se anticipa „o creștere a nivelului de îmbolnăviri severe și decese la tineri”

Conform datelor CNCSBT, 5 dintre victimele decedate anul acesta din cauza gripei erau bebeluși cu vârsta cuprinsă între 0 și 1 an; o victimă avea între 2 - 4 ani; 39 de victime, între 15 - 49 ani; 40 de victime între 50 - 64 ani, iar peste 65 ani - 18 victime.

Categoria de vârstă „între 15 și 49 ani” amestecă laolaltă copii și adulți. Conform unei analize publicate săptămâna trecută de Direcția de Sănătate Publică Sibiu (), din 32 cazuri de gripă confirmate în acest județ prin analize de laborator, 20 dintre pacienți nu împliniseră încă 18 de ani.  Dintre acești copii, 16 aveau sub 14 ani.
Din totalul celor 103 decese înregistrate până acum la nivel național, 97 au fost confirmate pentru virusul gripal A(H1) sezonier.

La începutul acestui an, Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa emitea un comunicat în care preciza că „în sezonul 2015-2016, mai multe țări din Regiunea Europeană se confruntă cu cazuri grave și decese cauzate de A (H1N1). Nu există dovezi că virusul gripal sezonier A (H1N1) este mai periculos decât virusul pandemic. Virusul gripal sezonier A (H1N1) nu s-a modificat semnificativ față de virusul pandemic 2009. De la apariția sa în 2009, virusul gripal A (H1N1) a fost cunoscut pentru faptul că provoacă îmbolnăviri severe la tineri, adulții sănătoși, în contrast cu virusul A (H3N2), care provoacă forme severe și decese în special la persoanele în vârstă. Țările în care circulă virusul gripal A (H1N1) se pot aștepta la o creștere a nivelului de îmbolnăviri severe și decese la tineri, adulții sănătoși, inclusiv la gravide. Se preconizează că vaccinul gripal actual va oferi o bună protecție. În fiecare sezon, este dezvoltat un vaccin gripal pentru a asigura protecția împotriva virusurilor gripale care circula (stabilite de cercetări). În emisfera nordică vaccinul gripal pentru sezonul 2015-2016 include tulpini de virus A(H1N1), A(H3N2) și virus B. Există indicii că vaccinul din acest sezon se potrivește cu cele mai multe virusuri de gripă sezonieră care circulă. Prin urmare este de așteptat ca vaccinul actual să ofere o bună protecție.”

 
„Se preconizează”, „există indicii” și „este de așteptat”... Ȋn România au fost înregistrate până acum 103 decese! Reamintim, o persoană fusese vaccinată, iar despre 18 nu există date nici că și-ar fi făcut, dar nici că nu și-ar fi făcut vaccinul.

Ȋntr-un raport prezentat de CNCSBT în noiembrie anul trecut,  având ca subiect „Rezultatele supravegherii Infecțiilor Respiratorii Acute Severe în România”, se arăta că „virusul A(H1)pdm09 este mai agresiv decât A(H3)”, dar și că, din totalul de 40 de decese confirmate cu virus gripal în sezonul 2014-2015, două dintre persoane fuseseră vaccinate anti-gripal.

Tot atunci, Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” informa că „diversitatea genetică mare a virusurilor circulante face dificilă stabilirea compoziției vaccinului gripal. (...) CNR (n.r. - Centrul Național de Referință pentru Gripă din INC „Cantacuzino”) trebuie să fie capabil de caracterizarea antigenică și genetică a unui număr important de virusuri pentru a-și putea aduce contribuția la dezvoltarea de vaccinuri sezoniere”.


Vaccinarea antigripală în România s-a realizat cu Influvac, produs de BGP Products BV din Olanda, vaccin care, conform prospectului, „corespunde recomandărilor OMS (pentru emisfera nordică) și deciziei Uniunii Europene pentru sezonul 2015/2016.”


Organizația Mondială a Sănătății recomandă:

• Persoanele cu simptome severe sau neobișnuite asemănătoare gripei trebuie să se prezinte la medic.
• Persoanele cu simptome cum ar fi tuse, strănut, durere în gât, dureri de cap și febră mică vor lua analgezice și decongestionante de la farmacie și vor sta la domiciliu.
• Persoanele care dezvoltă orice simptome severe și care nu se ameliorează în termen de 72 de ore de la debut sau care au un risc crescut de boli severe ar trebui să se prezinte la medic, astfel încât tratamentul cu medicamente antivirale să poată fi început cât mai curând posibil. Un astfel de tratament nu ar trebui să fie amânat pâna la sosirea rezultatelor de laborator.  

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews