ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Dennis are 1 an și 3 luni și locuiește cu părinții lui în Florența. La începutul acestei luni, copilul s-a simțit rău și a fost dus la spital. Inițial, medicii n-au știut ce diagnostic să-i pună. „Probleme si probleme, fiecare isi da cu parerea si nimeni nu vine cu o solutie...”, scria mama băiețelului pe facebook la 9 martie. A doua zi, seara târziu, femeia anunța, scriind în limba italiană: „a fost operat pentru o infecție intestinală... este bine acum... sperăm bine”.


La rândul său, tatăl lui Dennis povestea, pe aceeași rețea de socializare, cum medicii pediatri italieni s-au încurcat inițial în diagnostic. „Cum e posibil, oare, ca la celebrul spital Meyer să opereze un copil de 14 luni de apendicită... la care să-mi spună în față, după operație că, de fapt, copilul avea intestinul inflamat??! Și să mă mai ia și la mișto zicându-mi că măcar așa nu va mai avea probleme cu apendicele? Și ăla are rolul lui în corp, că altfel ne nășteam fără el. Și vestea BOMBA primită la 2 zile după operație de la pediatrul spitalului, că chirurgul nu mai e de găsit, e... că băiatul a fost operat degeaba și că, de fapt, e infectat cu ECOLI!!! Cineva va plăti pentru asta și nu aș vrea să fiu în locul lui", a scris părintele pe Facebook. Postarea, care a fost între timp ștearsă, este citată de  ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei”.

Cel mai probabil, medicii italieni au descoperit E.Coli în cazul din Florența în jurul datei de 12 martie. Trei zile mai târziu, specialiștii care nu reușiseră să depisteze de la început prezența bacteriei în coprocultură stabilieau acum cu exactitate sursa îmbolnăvirii: brânza de oaie „made în România” pe care copilul ar fi mâncat-o. De mare ajutor le-a fost informația oferită de tatăl lui Dennis, care a spus că în ziua de 1 martie cumpărase brânză dintr-un magazin cu produse românești.  

La 15 martie, Ministerul Sănătății din Italia emitea un comunicat de presă în care anunța că „prin sistemul de alertă RASFF (n.r. – „Food and Feed Safety Alerts - European Commission”) a fost publicată informarea NEWS 16-811 în ceea ce privește retragerea voluntară, ca măsură de precauție, a unor produse alimentare pe bază de lapte de la SC Brădet (România). Această informare a fost făcută (n.r. – la data de 7 martie a.c.) datorită cazurilor de sindrom hemolitic uremic (SHU) asociate cu infecția cu E.coli O26: H11 înregistrate în România. Produsele retrase erau distribuite și în unele țări europene, inclusiv în Italia. Ministerul Sănătății a informat imediat direcțiile de sănătate din regiunile prezente pe listele de distribuție - Lazio, Toscana și Campania -, pentru a verifica distribuirea produselor implicate, precum și pentru adoptarea unor măsuri. 

Ca urmare a controalelor efectuate de ASL din Pistoia, astăzi (n.r. – 15 martie a.c.), regiunea Toscana a anunțat un caz probabil de sindrom hemolitic uremic, diagnosticat clinic la un copil în vâsrtă de 14 luni internat la Spitalul Mayer din Florența. Conform informațiilor disponibile, copilul ar fi consumat o brânză moale a firmei românești mai sus menționate. USL3 din Toscana a emis un comunicat de presă, pentru informarea publicului.
Până la finalizarea investigaților analitice și ca o măsură de precauție, ministerul Sănătății îi invită pe cei care au cumpărat produsele companiei românești Brădet să nu le consume și să le returneze la magazin, în cazul în care le-au achiziționat( sursa, AICI).”

Ȋn aceeași zi, scandalul a explodat în presa din Italia, fiind preluat și dezvoltat apoi de mass-media din România. 
A doua zi, 16 martie, Italia introducea în sistemul de alertă RASFF, în atenția tuturor statelor membre UE, o notificare (2016.0312): „shigatoxin – producing Escheria coli (presumtive 026, vtx1+, vtx2+, eae+) in sheep milk cheese fron Romania” („Toxina Shiga – produsă de Escherichia coli (prezumtiv 026, vtx1 +, vtx2 +, eae+) în brânză din lapte de oaie din România").
 


Numai că fabrica de lactate din Brădet procesează doar lapte de vacă și nu are niciun produs bazat pe lapte de oaie. Este un „amănunt” căruia nici presa, dar nici autoritățile române nu i-au dat importanță. Din acel moment, toată brânza produsă în România, din orice fel de lapte, a intrat sub embargo.

Vineri, 18 martie, Ministerul Sănătății a organizat o conferință de presă în care a fost prezentată versiunea oficială a cazului din Florența: „Copilul din Italia provine dintr-o familie de români stabilită în Italia. Familia a consumat brânză de burduf produsă în România, în data de 5 martie, iar a doua zi au început să prezinte stări diareice, însă doar copilul a fost internat în spital, pe 12 martie, la secția de nefrologie”, a declarat Amalia Șerban, director în Ministerul Sănătății. Minciună prin omisiune - copilul fusese internat în spital din 9 martie și chiar și operat, între timp! 

Mai departe, reprezentantul Ministerului Sănătății spune că băiețelului și părinților acestuia „li s-au administrat antibiotice. Apoi s-au prelevat probe din brânza de burduf și s-a stabilit că în produs s-a identificat tulpina E.coli O26, pozitivă pentru verotoxina 1 și 2”, a declarat Amalia Șerban, director în Ministerul Sănătății. 
E o altă minciună. Conform notificării italienilor din sistemul de alertă RASFF, notificare actualizată la 17 martie, nu este o certitudine, ci doar se prezumă că ar fi vorba de tulpina E.coli O26 (vtx1 +, vtx2 +, eae+).  
 
„Concluzia experților a fost că sunt trei evidențe clare ale legăturii acestui caz cu cazurile de îmbolnăvire din România și anume: identificarea produsului lactat fabricat și importat din România, existența tulpinii 0.26 în probele biologice de la copil și identificarea tulpinii O26 din proba de brânză”, concluzionează directorul din Ministerul Sănătății. Din nou, se minte, prezentându-se drept concluzie o simplă ipoteză. 

Oficialii români n-au pomenit însă niciun cuvânt despre operația de apendicită la care a fost supus copilul. Nici despre diagnosticul de „infecție intestinală”. Nimic despre laptele din care era produsă acea brânză. Era de oaie sau de vacă? Era sigur de la Brădet?

Nici în acest moment nu știm dacă brânza de la Brădet a fost sau nu contaminată, atâta vreme cât autoritățile române nu fac dovada certă. Până acum Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Singuranța Alimentelor (ANSVSA), dar și Institutul Cantacuzino au declarat că produsele fabricii din Brădet NU au nicio legătură cu îmbolnăvirea copiilor. 

Ieri, în conferința de presă, întrebat fiind dacă s-a găsit E.coli în produsele de la Brădet, Andrei Butaru, președintele ANSVSA a răspuns: „da, într-un cașcaval, pe 7 martie”. El nu spune însă și ce tip de E.Coli, pentru că doar unul anume, înalt patogen, e vinovat de producerea SHU. Precizează, în schimb, că primele analize ale probelor recoltate la 1 martie au fost negative. „După discuția cu ACDC am extins la mai multe sortimente. Tot ce înseamnă produs lactat. Am luat eșantioane din fiecare. Și cașcaval. Nu în toate loturile poate să existe”, a precizat el.

La început, s-a spus despre copiii bolnavi că mâncaseră brânzică proaspătă. Acum ANSVSA, de voie, de nevoie, anunță că ar fi un pic de E.Coli într-un cașcaval. Repet, nu știm și nici nu ni se spune ce fel de E.Coli (patogen/nepatogen) și nici dacă există vreo legătură cu îmbolnăvirea copiilor. Cei care se agață cu disperare de teoria că Brădet e sursa nenorocirilor n-au nevoie să știe; ceilalți nici nu mai îndrăznesc să întrebe.

„Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot se prinde ceva”, scria Beaumarchais. Scandalul brânzei lovește acum în toate produsele similare românești. Care oricum beneficiază de un regim special pe piața europeană. 
 
La 17 decembrie 2015, Franța anunța, în același sistem de alertă RASFF, că un tip de brânză din lapte proaspăt produsă în țara lor este infestată cu „Escherichia coli (O26:H11; stx1-; stx2-; eae+)”. Exact, este același tip de bacterie care provoacă SHU. Și rezultatul nu este prezumtiv, ci unul categoric. Produsele erau distribuite în Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Spania, Elveția, Anglia și, firește, și în Franța. 
N-a fost niciun subiect de scandal internațional. Ministerul Sănătății din Italia n-a dat niciun comunicat de presă, pentru avertizarea populației, verificând apoi copiii internați prin spitale, pentru a depista vreun posibil caz. Desigur, E.Coli O26:H11 din Franța este mult mai prietenos cu organismul uman decât prezumtivul E.Coli de România, țară în care, dacă ni se cere, și vacile pot învăța să behaie, la comandă.