„O cantitate de brânză proaspătă de vacă produsă de societatea Lactate Brădet din Curtea de Argeș conține bacteria E-coli”, a declarat ieri, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. 

Ȋn acest moment, peste fabrica din satul Brădetu a căzut meteoritul. Nici măcar Danone n-ar putea rezista unui astfel de război. Ȋnsă am convingerea că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu îndrăznește să verifice măcar produsele Danone, darămite să facă public numele companiei, în cazul descoperirii unor nereguli. Lactate Brădet e însă o societate mică, înființată în 2001, și are capital integral privat românesc. E numa’ bună de dat cu meteoritul în ea. 

ANSVSA a anunțat ieri, printr-un comunicat de presă, că „a fost depistată prezența Escherichia Coli, serogrupul O 26, la: 

- probă de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele (aparținător) implicate în ancheta Ministerului Sănătății. Carnea provenea de la păsări din gospodăria persoanei respective (județul Băcău).

- probe prelevate dintr-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din județul Argeș.

În urma confirmării prezenței bacteriei, inspectorii DSVSA s-au deplasat la sediul unității, pentru verificări. Datele rezultate în urma verificărilor arată că lotul respectiv de brânză a fost de 25 de kg, produsă în data 22.02.2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare.”

Care e mesajul subliminal al acestei informări? 

1. Consumul de carne ce provine de la păsările crescute în gospodăriile țăranilor vă poate ucide copii. Cumpărați deci pui din supermarketuri, injectați și crescuți artificial. 

2. Consumul de lactate de la producătorii autohtoni (Brădet, în special) vă poate ucide copiii. Cumpărați orice altceva. 

Cui profită acest gen de mesaje? Celor care își clădesc fericirea și afacerile pe nefericirea altora, așa cum se întâmplă de obicei în viață.

Eu cred că ANSVSA, din dorința de a elucida cauzele îmbolnăvirilor copiilor din Argeș și sub presiunea mass-media, s-a grăbit. Iar ministrul Agriculturii, considerând că este un fel de dr. House, a aruncat în spațiul public numele societății, pripindu-se.

De ce NU cred că brânza i-a îmbolnvăvit pe acei copii? 

1. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU) s-a declanșat într-o singură zonă, relativ strânsă, din județul Argeș.

Numai că firma incriminată, „Lactate Brădet” își distribuie produsele în „Argeș, București, Craiova, Brașov, Vâlcea, unde are desfacere ritmică”, așa cum se precizează pe site-ul companiei. Produsele, care sunt comercializate și în hipermarket-urile Auchan Pitești și București, Profi și Metro, ajung însă și în Italia, Anglia, Spania, Germania, Cipru și Belgia. Aceste informații ne-au fost confirmate azi, telefonic, de reprezentanta societății.

Dacă acea brânză ar fi conținut „Escherichia Coli, serogrupul O 26”, de ce au fost contaminați doar câțiva copii din Argeș? De ce nu și din București sau din Brașov? Și de ce doar într-un interval de timp determinat, în condițiile în care în unitatea de producție nu a fost efectuată nicio „dezinfecție a spațiilor, utilajelor, ustensilelor și suprafețelor de lucru”, așa cum a ordonat  ANSVSA acum?

2. Acesta este al doilea motiv pentru care nu cred în povestea cu „brânza ucigașă”. Cazurile de copii diagnosticați cu SHU au avut o evoluție fulminantă în timp. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, „debutul bolii a avut loc într-o perioadă de 2 săptămâni, cu un cumul de 4 cazuri în datele de 31 ianuarie și 1 februarie 2016”. 

Din 13 februarie, când la Spitalul de Pediatrie din Pitești a fost adus ultimul copil internat apoi la „Marie Curie” cu SHU, nu a mai fost înregistrat niciun nou caz. Asta deși între timp, autoritățile, neidentificând cauza, nu luaseră vreo măsură. 

Mai mult, ANSVSA spune că a identificat E.Coli O 26 la un lot de „25 de kg, produs în data de 22 februarie 2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare.” Nemaifiind „regăsită”, înseamnă că acea brânză s-a vândut și s-a consumat. Unde sunt pacienții contaminați cu E.Coli? Si de ce n-au ajuns ei în spitale cu Sindrom Hemolitic Uremic?

3. Și nu în ultimul rând, nu cred în teoria lui Irimescu, pentru că am fost în Spitalul „Marie Curie” și am stat de vorbă cu părinții copiilor internați la nefrologie, cu SHU. Așa am aflat că primul caz internat aici, la 31 ianuarie 2015, e o fetiță care avea 4 luni și jumătate și nu începuse încă diversificarea alimentației. Nici vorbă de brânză! 

Pentru că a venit pe lume cu probleme medicale (avea episoade în care vomita tot ce mânca), fetița a fost hrănită de la început cu lapte praf, formulă specială. Pe 18 ianuarie, când i s-a făcut din nou rău, părinții au mers cu ea la Spitalul de Pediatrie din Pitești.  Au internat-o, cu „roșu în gât”. Apoi, Maia a stat patru zile într-un salon, la grămadă cu alți copii. Doi dintre ei aveau diaree. După ce a fost externată, acasă, fetița a început să aibă și ea scaune moi. Au încercat să o trateze cu Smecta și mucilagiu de orez, însă Maia se simțea din ce în ce mai rău. Pe 31 ianuarie, părinții au venit cu ea direct la București. La Spitalul „Mariei Curie” i-a fost depistat sindromul hemolitic uremic (SHU). Este primul caz înregistrat de medicii din București.

Dacă Maia a luat bacteria din spital, de la alți copii care mâncaseră „brânza infestată”, unde sunt acei copii? Și cum au reușit să supraviețuiască ei, neștiuți și fără dializă?

La început, autoritățile ne spuneau că de vină pentru moartea celor trei bebeluși sunt condițiile precare de igienă. Iar ministrul Sănătății îndemna populația României să se spele pe mâini. Acum, autoritățile ne spun că eram bine spălați pe mâini cu toții, dar nu mâncam ce trebuie. Și, mai ales, de unde trebuie.