ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Recent, un număr de cercetători importanți au arătat în mod concludent că, de fapt, factorii creați de om au fost cei care au determinat valurile de decese în exces din pandemie. Bloggerul Chris Waldburger oferă un rezumat al acestor dovezi, pe care îl prezentăm mai jos.

1. Lockdown-urile au ucis oameni

Jessica Hockett https://twitter.com/EWoodhouse7 a efectuat o muncă excelentă evidențiind evenimentul bizar al victimelor în masă, petrecut în New York în aprilie 2020.

Ce înseamnă acest grafic?


Linia roșie marchează momentul în care au fost introduse blocajele.

După cum subliniază Hockett, testarea s-a corelat cu decesele. De ce? Ce s-a întâmplat cu acești oameni după ce au fost testați pozitiv? Voi răspunde la această întrebare mai târziu. Iar spitalele nu au fost niciodată supraaglomerate în New York.

Până în mai 2020, observatori atenți au constatat că decesele în masă au avut loc după blocaje.

John Pospichal arată acest lucru în mod convingător, dar, evident, a fost ignorat:

Acum avem date despre mortalitate din primele luni ale anului 2020 în multe țări și, așa cum v-ați putea aștepta, au avut loc creșteri abrupte în fiecare dintre aceste țări asociate cu începutul pandemiei de COVID-19.

În mod surprinzător, însă, aceste creșteri nu au început înainte de a fi impuse blocajele, ci după. Mai mult, în aproape toate cazurile, [creșterea numărului de decese] a început imediat după. Adesea, cifrele reflectând mortalitatea erau într-o tendință descendentă înainte ca tendința să se inverseze brusc după impunerea blocajelor.

Iată dovezile:

Jonathan Engler a arătat că decesele au avut loc aproape simultan în regiunile italiene după impunerea blocajelor, în cadrul primului experiment de distanțare socială în masă impus în lumea occidentală.


Este evident că panica și închiderile au dus la decese. Matematica confirmă acest lucru.

Decesele sunt puternic corelate cu sărăcia în timpul blocajelor, iar oamenii săraci sunt cei mai predispuși la stres psiho-social. Din acest motiv mortalitatea în exces în SUA nu s-a corelat niciodată până acum cu pandemiile declarate, ci mai degrabă cu evenimente socio-politice precum Marea Depresiune. După cum a arătat clar Denis Rancourt: 

Prin urmare, nu este greu de înțeles că perturbările socio-economice masive din era COVID au cauzat stres psihologic cronic nejustificat și stres amplificat, predominant în cazul celor care se află deja în partea de jos a scării sociale și dispun de cele mai puține mijloace pentru a se adapta la circumstanțe dramatic noi. Printre noile circumstanțe sunt: pierderea surselor de venit, atât cele legitime, cât și cele ilegale, izolarea socială crescută, propaganda constantă a fricii, restricții severe de mobilitate, închiderea spațiilor publice și corporative utilizate anterior, restricționarea și intimidarea împotriva adunărilor private sau informale, hărțuirea celor care nu au acceptat senini „noua realitate” și agresiuni intensificate din partea unor indivizi la fel de stresați.

Cum rămâne cu alți factori, din cadrul spitalelor, așa-numitele decese „iatrogenice”, prin maltratare medicală? Există dovezi și pentru acest adevăr oribil.

2. Ventilatoarele și lipsa tratamentelor cu antibiotice

Mai sus, am văzut întrebarea lui Hockett: de ce testarea a dus la decese. Răspunsul ei: un test pozitiv te expunea la maltratare în spital, unde, de altfel, familia nu avea voie să te viziteze și astfel să observe ce ți se întâmplă.

Din nou, Denis Rancourt a subliniat că este foarte probabil ca majoritatea deceselor de covid să fi fost decese din cauza pneumoniei bacteriene.

Haosul creat de blocaje a provocat stres în masă, panică în masă și suprimarea imunității. Atunci când infecțiile bacteriene apăreau în spitale, pacienții erau ventilați, pentru a proteja asistentele și medicii de infecție, ceea ce inducea pneumonie.

De asemenea, în timpul blocajelor, din anumite motive, numărul prescripțiilor de antibiotice a scăzut cu 50%! Un alt agent antibacterian, Ivermectina, nu a fost aproape deloc folosit.

Practic, toți cei conectați la ventilatoare au murit în spital în timpul blocajelor. Urăsc să spun acest lucru, dar doctorii au ucis oameni.

Și, în tot acest timp, politicienii solicitau în întreaga lume și mai multe ventilatoare.

Stres, scăderea imunității, infecții cauzate de scăderea imunității, ventilație, pneumonie, lipsa tratamentelor cu antibiotice, moarte (crimă?) în masă.

Ajungem la ucigașul nostru final, vaccinurile.

3. Vaccinurile: decesele în exces apar în grupul celor mai tineri

Rancourt subliniază că decesele în exces ale tinerilor încep realmente abia în 2021.

Care este cauza?

Mă refer acum la o analiză foarte importantă a lui Thomas Verduyn, intitulată „Efectele secundare ale vaccinurilor anti-Covid au provocat mortalitate în exces?”

Verduyn subliniază că este mereu dificil să se investigheze efectele secundare ale produselor farmaceutice. Trebuie să se țină cont de „datele inițiale”.

Din acest motiv avem, de ani de zile, studii randomizate controlate prin placebo. În mod scandalos, Pfizer și-a încheiat studul clinic după câteva luni, din „motive etice”, astfel că avem doar datele lor pe termen scurt.

Jurisdicțiile completează datele din studiile clinice cu cele din sistemele de raportare, cum este VAERS (sistemul de raportare a evenimentelor adverse ale vaccinurilor) în SUA. Știm cu toții că sistemele de raportare au dezvăluit victime în masă după vaccinare. Însă aceste date au fost ignorate de autorități, deoarece aceste sisteme (pe care le-au conceput ele însele) nu pot arăta cauzalitatea și sunt voluntare.

Dar Verduyn subliniază că cercetătorii au studiat datele:

Ce procent din aceste rapoarte poate fi legat de vaccinurile Covid? Un grup de cercetători a concluzionat că în cazul a 81% dintre rapoartele pe care le-au examinat, vaccinul Covid „se poate să fi fost un factor”. Dacă acceptăm acest raport, atunci VAERS ne dă un număr de 11.852 de decese legate de vaccinul Covid în SUA până la sfârșitul anului 2021. Întrucât aproximativ 244 de milioane de americani primiseră cel puțin o doză până atunci, rezultă o rată a mortalității de 0,005% de persoană. Desigur, mulți americani au primit două sau mai multe doze, astfel că rata mortalității vaccinale pe doză este probabil de aproximativ jumătate din acest procent (0,002% per doză). Oricum ar fi, din moment ce atât Pfizer, cât și CDC au recomandat două doze, trista realitate este că 1 din 20.000 de persoane care le-au urmat sfatul au murit în consecință. O rată atât de mare este o mare tragedie, nu un lucru ce ar trebui ignorat.

Cu toate acestea, este binecunoscut faptul că marea majoritate a evenimentelor nu sunt înregistrate. Adesea, medicii nu au timp sau nu sunt interesați să investigheze.

Verduyn continuă:

De exemplu, un studiu a estimat că între 13% și 76% dintre evenimentele grave ajung în VAERS. Un alt studiu a concluzionat că „sunt raportate mai puțin de 1% dintre evenimentele adverse ale vaccinurilor”. Dacă suntem prea conservatori și estimăm că 25% dintre decesele cauzate de vaccinare au fost raportate în sistem, este foarte posibil ca, după un an de injectări ale americanilor, vaccinurile anti-Covid să fi ucis 47.408 de oameni. Rezultă o rată a mortalității de 0,02%, sau un deces la fiecare 5.000 de persoane care au primit cel puțin o doză. Dacă aplicăm această rată în cazul celor cinci miliarde de oameni din lume vaccinați până în aprilie 2022, este rezonabil să deducem că vaccinurile anti-Covid au contribuit la un milion de decese în întreaga lume în primele 16 luni de la lansare. Înseamnă de peste 13 ori mai mult decât calculul nostru privind limita superioară a deceselor cauzate de Covid prevenite prin vaccin. Înseamnă că, în mod tragic, afirmația emisă de către atât de multe guverne și canale de presă potrivit cărora „vaccinurile sunt sigure” a fost făcută pe mormintele a un milion de oameni.

Comparând această situație cu abordările anterioare referitoare la decesele cauzate de vaccin, Verduyn subliniază că, în 1976, vaccinarea în masă pentru gripa porcină a fost inițial suspendată după raportarea a trei decese și apoi întreruptă după 30 de cazuri de sindrom Guillain-Barre.

Astfel, dacă analizăm datele proprii de la Pfizer, așa cum am făcut de multe ori, observăm că Pfizer a înregistrat cu șase decese totale mai mult în grupul vaccinat din studiul lor (din 22.000 de persoane) decât în grupul celor nevaccinați. Din aceasta se poate deduce o rată a mortalității prin vaccin de 0,027%, iar Verduyn se referă la un studiu din Norvegia care rată o rată a mortalității de 0,03%.

Această consecvență a ratelor mortalității pare să confirme că un milion de oameni au fost uciși prin vaccinare.

Dar Verduyn menționează estimări credibile despre un număr mult mai mare și concluzionează observând că, întrucât ARNm funcționează la nivel celular, este foarte posibil ca, spre deosebire de alte vaccinuri, evenimentele adverse în cazul acestor vaccinuri să întârzie ani de zile!