Practica mitei date de o companie farmaceutică anumitor medici români este o chestiune din păcate prea puțin surprinzătoare, sunt mirat doar de faptul că un astfel de scandal a putut exploda în presă și că nu s-a ajuns la mușamalizarea acestuia înainte ca pacienții să-și piardă și mai mult încrederea în medici. Nu mă îndoiesc că scandalul va fi – într-un fel sau într-altul - mușamalizat singura nedumerire pe care o am este legată de modul în care se va proceda în vederea limitării pagubelor produse prin faptul că unui pacient circumspect i se vor putea mai greu prescrie medicamente de care nu are nevoie.

Este important de subliniat că medicamentul ales de jurnaliștii de la libertatea.ro este Bilobil, la urma urmelor este vorba de arborele de Ginko Biloba. Ginko Biloba este un soi de fosilă vie, este cel mai vechi arbore din lume, în Deva există câțiva arbori vechi de zeci sau poate  de sute de ani plantați în fața primăriei. Este vorba deci de un medicament care, deși a beneficiat de statutul de Rx, este totuși un medicament cu maximă inocuitate, practic este un supliment alimentar sau un OTC. Nu prea știm dacă Ginko Biloba ne face sau nu bine, nu putem demonstra nici că Ginko Biloba ne face rău. De aceea sunt prea puține riscuri ca medicii implicați să-și piardă dreptul de liberă practică. Mai mult, este vorba de chestiuni vechi de mai bine de zece ani, cel mai probabil sunt chestiuni de mult prescrise.

În ciuda pagubelor imense făcute bugetelor publice și private nu vor exista vinovați.

Alegerea medicamentului, anume a celui cu cea mai mare inocuitate din portofoliul KRKA, ne arată direcția în care se indreaptă scandalul, ne arată că nu vor urma consecințe.  

Putem însă trage anumite concluzii.

Pacienții ar trebui să înțeleagă că trăim în secolul XXI și că vechile inhibiții morale sunt foarte adesea considerate desuete. Cu ocazia scandalului KRKA pacienții au aflat că automobilul scump, vila sau concediile petrecute în străinătate pot fi obținute de anumiți medici nu doar tratând suferința ci și prin înțelegeri comerciale cu marile firme producătoare de medicamente. Mașina scumpă parcată în fața cabinetului poate să nu fie expresia recunoștinței pacienților și deci să ofere siguranța unui tratament corect ci poate fi expresia recunoștinței firmelor producătoare de medicamente, valoare automobilului nemaifiind, în acest din urmă caz, în corelație cu competența profesională a medicului.  

Contribuabilul ar trebui să afle că o halcă imensă din bugetul așa numitului Minister al Sănătății a fost risipită pe medicamente de care bolnavii n-au avut nevoie. Ar mai trebui să știe că instituții generos bugetate n-au fost în stare să protejeze banul public de interesul unor companii private.

Contribuabilul ar mai trebui să mai știe că ani de zile experții MS/CNAS au considerat că Ginko Biloba este un Rx, că Ginko Biloba merită a fi trecută pe lista de medicamente compensate. În vremea în care producători străini precum KRKA vindeau Ginko Biloba cu TVA de 9% companii românești pecum Alevia, Slavia, Helcor etc vindeau același Ginko Biloba cu TVA de 21%. În vreme ce CNAS subvenționa Ginko Biloba produsă de KRKA, producătorii români trebuiau să vândă același produs, fără compensare și având TVA mai mare. Producătorul român era taxat dublu în vreme ce producătorul străin nu doar că avea taxe mai mici dar CNAS suporta o parte a costului medicamentului produs de acesta. Practic banii din taxele plătite statului de Alevia, Slavia sau Helcor erau folosiți de același stat pentru a cumpăra produsul concurent de la KRKA.

Tot în atenția contribuabilului este de menționat că exact în aceeași situație în care se afla Ginko Biloba acum mai bine de zece ani se află chiar și în prezent combinația de diosmină cu hesperidină existând suplimente alimentare pe bază de diosmină și hesperidină dar și medicamente (Rx) compensate având o compoziție identică. Producători români de diosmină cu hesperidină precum Antibiotice, Biofarm, Helcor, etc plătesc taxe pentru ca CNAS să cumpere diosmină cu hesperidină cu statut de Rx de la Servier. Un articol indignat al celor de la libertatea.ro ar fi binevenit și pe această temă, îi asigur pe domnii de la libertatea.ro că diosmina cu hesperidină este un medicament cu inocuitate suficient de mare pentru ca, indiferent de ce-ar releva o anchetă junalistică, nimeni să nu-și piardă dreptul de liberă practică, că în ciuda cifelor impresionante cu care bugetele publice și cele private sunt devalizate nu vor fi consecințe serioase dacă investigația se limitează la subiectul diosmină cu hesperidină. Este de menționat că statisticile oficiale arată că Servier contribuie cu sume mult mai importante decât KRKA la bugetele de tot soiul ale anumitor medici români.

     

Nu în ultimul rând, noi farmaciștii ar trebui să înțelegem că suspiciunile noastre dintotdeauna referitoare la faptul că dinspre CNAS scapă informații asupra medicamentelor pe care le eliberăm din farmacie sunt cât se poate de valide, ar trebui să fim mereu conștienți că atunci când negociem achiziția de medicamente vânzătorul acestora știe mai bine decât noi înșine ceea ce oferim pacienților noștri.

Cu toții, pacienți, contribuabili, farmaciști sau medici ar trebui să înțelegem mai bine anumite chestiuni simple de epistemologie. În vreme ce medicina este o disciplină experimentală, economia este o știință apriorică și sintetică. Cu alte cuvinte, în vreme ce un medic sau un farmacist bâjbâie experimentând, un economist știe foarte exact ce se va întâmpla dacă va acorda o subvenție. Faptul că din intersecția abuzivă a economei cu medicina rezultă întotdeauna foarte mult profit și prea puțină medicină nu este surprinzător ci este cât se poate de firesc. De aceea cuvinte precum target (sic) sau plan ar trebui să fie excluse din vocabularul farmacistului sau din cel al medicului, atunci când avem un plan de îndeplinit ar trebui să nu ne putem uita în ochii pacientului aflat în fața noastră.