ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Rețeta Părintelui Justin pentru tratarea cancerului 

„Să nu mai mănânci carne deloc! Tumorile canceroase se hrănesc cu proteinele din carne, iar la rugăciune se schimbă treaba, ești mult mai ușor.

- Să renunți la băuturile carbogazoase, cu zaharuri, îndulcitori, căci la fel se întâmplă, celulele bolnave folosesc pentru multiplicare zaharurile.

- Ține de acum post negru: lunea, miercurea și vinerea. Postul negru, pentru cine poate, curăță organismul de boli grave și de patimi. Dacă ai postit 12 ore fără apă și mâncare gătită pe foc, așa-i lăsat de la Dumnezeu, ca în organismul uman să apară în sânge dintr-odată, o enzimă, un hormon care distruge celula canceroasă, bolnavă.

În perioada postului negru, spune rugăciunea arhierească Tatăl nostru de mai multe ori, Rugăciunea inimii, Doamne Iisuse cât cuprinde, către Maica Domnului, Psalmul 50 și Crezul tot așa, mai mult.

- Iartă pe toți acei care te-au prigonit și judecat, roagă-te pentru ei! Apă să bei seara, pe săturate, mai multă, 2-3 litri.

- Când termini seara postul, mănâncă puțină pâine uscată, niște semințe, un fruct, ori o legumă nepreparată termic, la foc ori în conservă, că se strică starea lor duhovnicească.

- Mai fă o spovedanie generală, cu toate păcatele pe care le poate face omul. Du-te cât mai des la Taina Sfântului Maslu, păcate cât mai puține și Sfânta Împărtășanie regulat.

- Să te dai cu untdelemn din candelele care ard prin candelele din mănăstiri și biserici și cimitire, în cinstea martirilor din temnițele comuniste, că sunt sfinți mari în cer, în fața lui Dumnezeu.

- Iar pentru problemele interioare pune câteva picături pe o bucățică de pâine și înghite!”

(Preluat din Revista ATITUDINI, Nr. 74)

Părintele Cleopa Ilie în 1982: „Când Îl simți pe Dumnezeu până în venele tale, atunci te liniștești. Acesta este medicamentul care vindecă de cancer”

– Părinte Cleopa, aici vin în fiecare zi oameni din toată lumea să vă vadă. Care sunt experiențele acestora și impresiile pe care vi le-au lăsat?

– Faptul că noi, creștinii, am încurcat înlăuntrul nostru lucrurile. Deși suntem botezați, adesea nu știm ce credem. Constat în fiecare zi, cu multă durere, faptul că noi, oamenii, am creat o imagine ciudată și incredibilă despre Dumnezeu. O imagine care nu are legătură cu Evangheliile și cu sfintele cărți care ni-L arată pe Dumnezeu ca un abis de dragoste și milostivire. Aproape 99% dintre cei care vin aici și-L imaginează pe Dumnezeu ca o Ființă superioară care îi trimite omului numai mânii, urgii și pedepse și, rareori, faceri de bine. Eu nu sunt medic, ci sunt cioban, dar cred că motivul care generează cancerul, acolo se află: în imaginea greșită pe care și-a format-o omul despre Dumnezeu.

– Adică, dacă noi ne-am schimba concepția pe care o avem astăzi despre Dumnezeu, dacă am schimba imaginea aceea greșită pe care ne-am format-o despre Creator, am afla, în acest mod, medicamentul care să vindece cancerul?

– Da. Remușcările, grijile și temerile, neliniștile și distanțările, îndoielile, mâhnirile și întristările, acestea toate duc la apariția cancerului, care intră în om din cauză că omul nu I-a făcut loc lui Dumnezeu ca să sălășluiască în el și, astfel, se instalează cancerul.

 Când Îl simți pe Dumnezeu până în venele tale, atunci te liniștești. Acesta este medicamentul care vindecă de cancer.

– Cum, însă, se poate liniști cineva care trăiește continuu în căderi? Cum să Îl simtă până în vene pe Dumnezeu cineva care, de exemplu, trăiește în adulter, desfrânare și crime?

– Simplu. Este de ajuns să creadă faptul că a fost creat de către Dumnezeu, cu dragoste, și că Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi. Cine știe, oare, ce legătură ar putea avea aceste căderi omenești cu planul lui Dumnezeu?… De altfel, să nu uităm, toți suntem furi și ucigași, de vreme ce nu există om care să păstreze cu adevărat, termenii Legii. Dacă adulterul, desfrânatul, ucigașul, ar crede și ar spune către Dumnezeu: „Dumnezeul meu, Tu m-ai plăsmuit dintr-un material atât de fragil; fă ca să pricep acest lucru”, problema s-ar rezolva. Omul, păcătosul, va conștientiza faptul că este străin pe pământ și că alta este destinația lui.

Partea proastă este că nu am învățat să ne acceptăm pe noi înșine astfel, după cum la fel de grav este și faptul că nu ne-am obișnuit ca să punem acest sine în legătură cu Cerul. De aceea își face apariția cancerul.

– Și când cancerul este vindecat, atunci care trebuie să fie scopul nostru?

– Să vedem și să conștientizăm minunile lui Dumnezeu. Care este cea mai mare dintre acestea? Răbdarea lui Dumnezeu cu noi, oamenii.

– Există astăzi sfinți în lume?

– Foarte mulți. Dumnezeu îi cunoaște. Dacă nu existau, lumea noastră ar fi încetat să mai existe. O spune limpede Sfântul Simeon Noul Teolog: „Când nu vor mai fi Sfinți în lume, atunci și lumea se va pierde”.

– Mai demult ați viețuit singur, fără oameni?

– Acest lucru nu este adevărat. Chiar dacă am trăit în pustie, lumea și oamenii au trăit în mine.

– Mă refer la faptul că vreme de mulți ani nu ați întâlnit oameni.

– Da. Zece ani nu am văzut nici măcar o dată vreun om. Am trăit sus, în munte. Mâncam ierburi și miere. Un bătrân, care știa că viețuiesc acolo, îmi lăsa o dată la două luni miere, pâine și ouă, dar nu s-a întâmplat să-l văd vreodată.

– Acum vin oameni din întreaga lume să vă vadă.

– Nu sunt eu de vină. Răul acesta mi l-au făcut Antonie [Plămădeală], Episcopul Buzăului și Arhimandritul Bartolomeu Anania, cărora le-am fost duhovnic.

– Este adevărat faptul că și scrieți?

– Scriu despre minunile lui Dumnezeu pe care le văd în fiecare zi în natură și în lume. Mai scriu Acatistul Sfântului Andrei. Acum doi ani am scris Acatistul Sfinților Români care au trăit în zona Dobrogei în sec. III – IV, când domneau la Roma Dioclețian și Maximian. Acești Sfinți sunt Atal, Zotic, Filip și Camasie. Erau ostași greci care au rămas pe pământ românesc, unde s-au și sfințit.

Sursa: Tásos Mihalás, Ortodoxia în țara lui Ceaușescu, Ed. Eptalofos, Atena 1982 / Pemptousia.ro / Mărturisitorii.ro

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews