ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


De ani de zile, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, aflat sub conducerea lui Adrian Streinu-Cercel, practică diagnostice fictive asupra celor care-i calcă pragul, informează Rise Project.

Investigația documentează cel puțin patru cazuri de oameni care au venit la „Matei Balș” cu un diagnostic și s-au trezit la plecare „cu o colecție impresionantă de boli. Majoritatea, inventate. Sunt consemnate acolo de patru ori mai multe afecțiuni decât în realitate, unele mult mai grave”. Aceste boli au fost decontate de către sistemul public.

Doctorii intervievați spun că spitalul transmite diferit diagnosticele decât cele puse de medici pentru că totul este electronic.

„Totul e în format electronic, cu excepția foilor fizice de observație. Acolo nu au curaj să completeze peste noi.”

Cert e că numai în 2016, anul în care au fost internați pacienții de mai sus, Institutul „Matei Balș” a decontat 91.270.499 lei la CNAS, pe baza diagnosticelor comunicate oficial, pentru bolnavii tratați în spital.

Din banii ăștia, 4.600,8 de lei au venit pentru Andreea, deși nota de plată pentru diaree nu depășea 500 de lei”, scrie Rise.

Mai mult decât atât, jurnaliștii dezvăluie sumele primite de Adrian Streinu-Cercel de la marii producători de medicamente. Acesta, dar și mulți alții, erau „premiați” de companiile farmaucetice pentru recomandarea produsului lor către pacienți.

„Infecționistul care avea 5 pacienți bolnavi de ficat și tratați cu Pegasys era premiat cu o excursie la un eveniment științific undeva pe Valea Prahoveai sau la Sovata. La 10 pacienți, omul vedea Parisul, trimis la vreun congres prin Europa. Campionii cu peste 20 de pacienți pe tratament se calificau chiar la o plimbare prin America.

Schema l-a premiat și pe șeful de la „Matei Balș”.

Scurgerea de informații Hoffman-La Roche îl dezvăluie pe Adrian Streinu-Cercel indexat financiar în mai multe tabele Excel, împreună cu sute de medici care au primit bani în privat de la holdingul elvețian.

De exemplu, în anii 2000 și 2001, Cercel lua 5.370 de dolari, cât o garsonieră de provincie la acea vreme. În 2003, când era consilier al ministrului Sănătății, mai primea 6.300 de dolari. Plățile din categoria asta erau aduse în cash din contul centralei La Roche din Elveția.

Pe vremea aceea nu trebuiau declarate legal.

Din februarie 2014 e obligatoriu, iar Cercel a consemnat la vedere în 2015 cadouri, ajutoare, onorarii și venituri independente în valoare de aproape un milion de lei. Adică 16.000 euro pe lună, în afară de ambele salarii oficiale (Universitate și Institut)”, notează articolul.

Adrian Streinu-Cercel are și fundație privată, care primește anual milioane de lei de la producătorii de medicamente sub formă de donații.
 

„Înseamnă fundația privată a lui Adrian Streinu-Cercel. Poartă, însă, numele spitalului pe care îl conduce: „Matei Balș”.

Hoffman-La Roche pompa și acolo, cu titlul de donații, 71.300 de lei.

Iar suma asta e printre cele mai mici.

Șapte dintre primii zece producători farma ai lumii stau împreună pe lista de donatori ai fundației.

Peste 5,8 milioane de lei au intrat în contul ONG-ului în numai doi ani și jumătate, din ianuarie 2014 până în mai 2016, din care 5 milioane sunt bani primiți de la marii producători.

Jumătate din sumă, 2,1 milioane, a ajuns la sacoșă – retrași cash din bancă sau scoși repetitiv, în sume egale și rotunde, la bancomatul de lângă spital.

Fundația „Matei Balș” este o organizație privată, fondată și prezidată ani de zile de Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului de stat cu același nume. Acum, mai e doar membru”, scrie Rise.

Jurnaliștii au arătat că Streinu-Cercel este cel care a alarmat aiurea poporul în privința „iminentelor epidemii” ce urmau să lovească țara, dar care până la urmă au fost de folos doar companiilor de unde s-au cumpărat milioane de vaccinuri.


„pidemiile televizate l-au făcut celebru, în două mari reprize. Primul vârf de audiență l-a capitalizat în 2005, când gripa aviară instala panica în țară, după ce aprinsese mapamondul.

Avertizor de serviciu pe dezastre infecțioase, Cercel a trasat permanent coduri roșii în prime-time, punând presiune pe stat și influențând achiziții publice cu mesaje alarmiste.

Ca acesta:

„Într-un prim val al pandemiei, adică în primele 4-5 luni, se pot îmbolnăvi până la 4 milioane de români, iar 2 milioane dintre aceștia vor muri. Oamenii trebuie să știe că ne așteptăm la un virus foarte agresiv.” (Adrian Streinu-Cercel, iunie 2006)

Au murit doar câteva sute de mii de orătănii contaminate de păsările migratoare sau, pur și simplu, ucise preventiv de guvern. În țările cele mai afectate, Vietnam, Indonezia și Thailanda, bilanțul funebru se ridica la 87.

În 2009, cu televiziunile după el, Adrian Streinu-Cercel era primul român care se vaccina împotriva gripei porcine și anunța dramatic noul pericol. Alt record de audiență.

Fix atunci ocupa funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății și găsise un partener de încredere în Primăria Capitalei, condusă de dr. Sorin Oprescu, care organizase centre de vaccinare prin oraș. Unul funcționa la Institutul „Matei Balș”, unde demnitarul Cercel, cu mandatul suspendat la spital, făcea totuși băi de mulțime cu oameni încolonați la vaccin.E o strategie de vânzări, ne explică sursa noastră din interiorul Hoffman-La Roche. Elvețienii produc Tamiflu, medicamentul recomandat de Cercel și cumpărat masiv de stat pe fondul isteriei AH1N1.

„Streinu-Cercel e un asset (trad: bun de valoare) care-și merită banii. Îl plătești pentru pacienții din spitalul lui, îl plătești pentru numărul pacienților din toată țara, îl plătești să nu scadă numărul de pacienți pe țară, ci să îl crească, dar îl plătești și să vorbească despre marfa ta. El este ceea ce noi numim un KOL, esențial în acest business. Adică un Key Opinion Leader (trad: lider cheie de opinie). Dacă ce ai tu în portofoliu e recomandat de Streinu-Cercel, atunci medicii au încredere și prescriu”, se arată în text.