Scandalul Hexi Pharma este cel mai mare scandal din sistemul de sănătate din România. Patronul companiei a murit într-un accident auto imediat după declanșarea anchetei, amplificând misterul în jurul acestui scandal. 

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că acest scandal a fost declanșat pentru a aruncă în derizoriu sistemul de sănătate de stat pentru a fi apoi privatizat. În sprijinul acestei teorii, Cristoiu publică pe blogul său o 

informație din telegramele Wikileaks.

"Din Documentele WikiLeaks: „Pentru Guvernul american, corupția la nivel înalt în Sănătate este cea mai importantă, deoarece afectează în mod direct posibilitatea companiilor farmaceutice și a fondurilor de sănătate americane de a intra pe piața românească de profil”

De la declanșarea Scandalului Hexy Pharma, înmormântat deja prin binecunoscuta tehnică, Să-i lăsăm să fiarbă în suc propriu! de uriaș succes într-o țară unde se uită repede și mai ales unde opinia publică, infantilă prin tradiție, se plictisește repede, s-a discutat mult despre Corupția din Sănătate.

Intervenții pe această temă au avut Klaus Iohannis și alți lideri politici, jurnaliști, medici, simpli cetățeni.

Spre surprinderea multora, ambasadorul american la București nu s-a pronunțat în legătură cu Corupția din Sănătate.

Să nu se preocupe Ambasada SUA de Corupția din acest domeniu?

Nu cred.

Documentele WikiLeaks ne dovedesc contrariul.

După numirea lui Mircea Cinteză ca Ministrul al Sănătății pe 29 decembrie 2004, în Guvernul Alianței D. A., condus de Călin Popescu Tăriceanu, Ambasada Americii la București a expediat Departamentului de Stat următoarea cablogramă:

A C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000835

Tags: corupție, sănătate, Mircea Cinteză, Victor Voicu

Subiect: Corupția înregistrată în sistemul public de sănătate, problemă ce rămâne o provocare pentru noul guvern

Una din principalele provocări cu care se confruntă noul ministru al sănătății, Mircea Cinteză, este corupția din sistemul public de sănătate, care se manifestă pe două paliere: prin manipularea sistemului în vederea obținerii unor beneficii personale – aspect care influențează cel mai mult percepția negativă asupra acestuia – și prin solicitarea, în mod neoficial, de către personalul medical, a unor sume de bani din partea pacienților, în schimbul serviciilor oferite. Una din soluții poate fi reprezentată de dezvoltarea unui sistem privat de asigurări de sănătate.

Sunt prezentate în continuare principalele probleme ale sistemului public de sănătate din România, parțial moștenite de la regimul comunist (calitatea slabă a serviciilor, accesul inegal la serviciile de sănătate, veniturile neoficiale și finanțarea redusă). La acestea se adaugă acum redirecționarea fondurilor încasate din asigurările de sănătate către alte zone bugetare, dar și o slabă colectare a acestor fonduri.

Deși fosta guvernare PSD a recunoscut existența corupției în sistemul sanitar, nu a luat măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. În 2003, Ambasada SUA a obținut o finanțare în valoare de 300.000 de dolari de la Guvernul american, în vederea investigării fenomenului corupției în sistemul românesc de sănătate. Timp de 9 luni, Ambasada a încercat să dezvolte, împreună cu oficialii români, un program prin care să utilizeze acest fond în vederea combaterii corupției, dar nu s-a bucurat de susținerea autorităților de la București, în consecință, fondurile au fost retrase. Nici intervenția, în acceași direcție, a Uniunii Europene, a Organizației Mondiale a Sănătății și a numeroase ONG-uri nu a determinat aplicarea unor reforme semnificative în acest sector.

Este subliniat faptul că fenomenul corupției la nivel înalt în sistemul public de sănătate este mult mai nociv decât primirea de foloase necuvenite de către personalul medical, deoarece implică utilizarea incorectă și discreționară a fondurilor publice. Pentru Guvernul american, corupția la nivel înalt în Sănătate este cea mai importantă, deoarece afectează în mod direct posibilitatea companiilor farmaceutice și a fondurilor de sănătate americane de a intra pe piața românească de profil. Guvernul anterior a evitat abordarea fenomenului corupției la nivel înalt în Sănătate, abătând atenția opiniei publice către un obiectiv mai ușor de atins – combaterea corupției la nivelul cadrelor medicale.

Pentru a respecta directivele UE, Ministerul Sănătății a înființat, în a doua jumătate a anului 2003, un nou organism – Comisia de Transparență – care să supervizeze intrarea pe piață a unor noi produse și sistemul public de rambursare a plăților pentru medicamente. Este prezentat drept relevant pentru fenomenul corupției cazul fostului președinte al acestei comisii, dr. Victor Voicu, acuzat de conflict de interese: membrii familiei sale conduceau filiale ale unor cunoscute companii farmaceutice, care au fost favorizate în introducerea pe piața românească a unor noi produse.

Înlăturat din funcție, Voicu a fost numit președinte al Autorității Naționale a Medicamentului, poziție în care continuă să se afle în conflict de interese, existând posibilitatea de a favoriza din nou firmele în care lucrează rudele sale.

Procurorii Parchetului Național Anticorupție au demarat o anchetă împotriva fostului ministru al Sănătății, Ovidiu Brânzan, acuzat de transferul ilegal a 5 miliarde de lei din bugetul ministerului în contul unei companii , în vederea achiziționării de aparatură medicală. Alături de acesta a fost acuzat și o rudă a sa, Ion Bazac, secretar de stat în Ministerul Sănătății, implicat anterior într-un caz de de mită și abuz în detrimentul interesului public.

Lipsa fondurilor pentru unitățile sanitare sau proasta lor direcționare au accentuat percepția negativă asupra fenomenului corupției în Sănătate. Drept urmare, au fost înființate din ce în ce mai multe instituții medicale private, văzute mai ales de companiile multinaționale ca o alternativă viabilă la sistemul public", scrie Ion Cristoiu pe blogul său.