La 28 noiembrie 2004, candidând pe listele PSD, Bănicioiu devine deputat de Bacău. O lună mai târziu, în declaraţia pe care, conform legii, era obligat să o depună la Camera Deputaţilor, Bănicioiu susţine că singura lui avere e un autoturism Espero (an de fabricaţie 1998), cumpărat în 2002. 

Ȋn mai 2005, Bănicioiu își schimbă mașina cu un Huyndai (an de fabricaţie 2002) și-și mănâncă probabil vechiul autoturism. Sau îl vinde cu 999,99 euro, din moment ce el nu mai apare nici la proprietăţi, dar nici la „bunuri mobile a căror valoare depășește 1000 euro fiecare, înstrănătate  în ultimele 12 luni”.

Ȋn decembrie 2005, Bănicioiu declară că a primit ca donaţie o casă de locuit în comuna Dăești, jud. Vâlcea. Imobilul are o suprafaţă de 345 mp și o valoare impozabilă de 270.000.000 lei vechi (circa 75.000 de euro). Tot în 2005, Bănicioiu a contractat la BRD un credit de nevoi personale în valoare de 8.000 euro (scadent în 2010), și altul ipotecar, în valoare de 25.800 de euro (scadent în 2020).

De ce ar mai fi avut nevoie Bânicioiu de un credit ipotecar, de vreme ce primise donaţie o ditai casa? Pentru că, cel mai probabil, donaţia era doar în acte, necesară atâta vreme cât diferenţa de bani dintre valoarea imobilului și cea a creditului ipotecar nu putea fi justificată. 

Ȋn satul Fedeleșoiu din comuna Dăești, judeţul Vâlcea, în curtea unde a copilărit tatăl lui Bănicioiu și, mai târziu, el însuși, în vacanţe, sunt două case. La stradă, e casa batrânească în care locuiește bunica paternă a ministrului Sănătăţii, iar în spate se înalţă o vilă. După cum le-a povestit bunica jurnaliștilor din presa locală, vila e descuiată doar când vine în vizită nepotul de la București.

Ȋntrebată și despre cine și cum a construit casa cea nouă, bătrâna a declarat că „şi-a făcut-o băiatul meu, cu banii pe care i-a luat de la pensie, că le dă nişte bani când ies de la pensie.” E drept, cadrele militare primesc niște lefuri în plus o dată cu trecerea în rezervă, numai că tatăl lui Nicolae Bănicioiu s-a pensionat în iunie 2008, iar casa de 345 mp fusese donată în 2005, adică trei ani mai devreme...

Ȋn martie 2007, Bănicioiu declară că a încasat, ca venituri, de la Camera Deputaţilor, în anul fiscal anterior, suma de 347.496 RON. Adică, vreo 8500 de euro pe lună. O lună mai târziu, (își) revine și pune o virgulă între cifre, rezulând 34.749, 6 RON, adică mult mai aproape de realitate. 

Ȋn iunie 2007, Bănicioiu rectifică din nou venitul încasat „în ultimul an fiscal încheiat”, adică tot în 2006, declarând suma de 43.310 RON. Plus 6.360 RON, salariul de preparator la UMF București. Ȋn total, 14.190 euro, sumă calculată la cursul valutar al BNR din 2006. Cu ocazia rectificării veniturilor obţinute sau poate tocmai de aceea, Bănicioiu declară și un cont deschis la BCR, în care depusese 15.000 de euro. De unde? Cum să economisești 15.000 de euro într-un an în care, pe hârtie, ai câștigat doar 14.190 de euro? Şi dacă Bănicioiu ar fi trăit doar cu aer, fără să-și cumpere barem o pereche de șosete în acel an, el avea de plătit două rate la bancă! Deci, de unde provin banii? Şi, dacă sunt din surse legale, de ce n-au fost ei declaraţi?

Ȋn 2007, Bănicioiu era asociat la două firme, SC CERBER TRADING SRL și SC CLIPA SOLUTIONJS CONSULTING SRL. Ȋn declaraţia de interese din luna iulie a acelui an, el nu declară însă calitatea de acţionar. Ȋn plus, ambele firme figurează, în bilanţurile financiare, ca fiind pe pierdere.

Un an mai târziu, în iunie 2008, Bănicioiu își rotunjește contul de la BRD la 40.000 de euro. Apar 25.000 de euro în plus, în condiţiile în care, conform declaraţiei de avere, în ultimul an încheiat, adică în 2007, el încasase de la Camera Deputaţilor o indemnizaţie de 48.888 RON plus 13.500 RON – salariul de asistent la UMF București. Rezultă un venit total de 62.388 RON, echivalentul a 18.350 euro, la cursul valutar din 2007.  Apare, din nou, aceeași întrebare: Cum poţi să economisești 25.000 euro, în conţiţiile în care îţi intră în buzunar doar vreo 18.000 euro, bani din care trebuie să te întreţii și să achiţi și două rate la bănci?

Ȋn decembrie 2008, averea lui Bănicioiu crește în acte. El declară că a primit, donaţie de la părinţi, două terenuri intravilane situate în comuna Dăești, judeţul Vâlcea. Unul cu o suprafaţă de 1776,42 mp, iar celălalt de 462,56 mp.         

Casa din Dăești, tot donaţie, despre care în decembrie 2005 declarase că are o suprafaţă de 345 mp, se micșorează subit trei ani mai târziu, măsurând doar 81 mp. Este vorba de unul și același imobil, valoarea impozabilă fiind, în ambele cazuri, aceeași, de 27.000 RON. Ȋn decembrie 2008, Bănicioiu spune că imobilul i-a fost donat de... bunici. 

Şi, deși teoretic sursele lui de venit sunt aceleași ca și în anul anterior (indemnizaţia de la Camera Deputaţilor și salariul de asistent la UMF) el nu mai reușește să economisească decât vreo 4000 de euro, bani pe care îi depune în contul BCR.

Ȋn februarie 2010, Bănicioiu declară că în februarie 2009 și-a vândut autoturismul (un Huyndai, an de fabricaţie 2002) către SC ALL CONSULT SRL, cu suma de 10.000 euro. Bani care nu se mai regăsesc în declaraţia de avere. Pentru că în 2009, deși a încasat o sumă frumoasă din tranzacţionarea mașinii, iar venitul anual de la Camera Depuaţilor i-a crescut cu 8.000 RON, Bănicioiu a depus în bancă doar 3.000 de euro.

Tot în februarie 2010, el se răzgândește din nou în privinţa casei din Dăești și susţine că imobilul a fost donat nu de bunici, așa cum precizase anterior, ci de... părinţi.   

Ȋn noiembrie 2010, revine asupra proprietăţilor imobile, adăugând o casă nouă, cu o suprafaţă de 168,47 mp, despre care precizează că ar fi fost construită, în același an, de către părinţi. Pe listă apare și vechiul imobil, la subsolul declaraţiei de avere Bănicioiu făcând următoarele menţiuni: „casa de locuit dobândită în 2005 este demolabilă; pe același teren s-a construit una nouă”.

Câteva luni mai târziu, în mai 2011, Bănicioiu precizează despre același imobil că este „casă bătrânească, demolabilă”.  

Ȋn 2011, mai exact la 9 și 17 februarie, 1 aprilie și, respectiv, 21 septembrie 2011, Bănicioiu cotizează la Partidul Social Democrat cu suma de 16.000 RON (circa 3.800 de euro, la cursul valutar de atunci.