ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


România NU recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate într-o altă țară UE, deși presa homosexualistă scrie altceva. Guvernul a redactat un proiect de lege în urma unei decizii mai vechi a Curții de Justiție a Uniunii. Actul nu este însă valabil ci de abia urmează să fie trimis Parlamentului României și chiar dacă va trece la vot în forma propusă de executiv, ceea ce ne îndoim, aceasta nu va însemna și legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, după cum recunoaște chiar Ziare.com în cuprinsul articolului care se contrazice cu titlul dat. Să recapitulăm pentru homosexualiști: Guvern = putere executivă, Parlament = putere legislativă. Sursă: https://info.gov.ro/arhitectura-puterii/.

Totodată, OCDL - Oficiul Creștin pentru Drepturi și Libertăți, ne oferă următoarea informare în Cazul Buhuceanu și alții vs. România:

„Luni, 25.09.2023, CEDO va examina contestația României și va decide dacă aceasta este admisibilă.

După cum știm, pe data de 22 august 2023 Guvernul României a contestat hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului prin care Statul Român este obligat să legalizeze cuplurile formate din persoane de același sex.

Astăzi, România este singura țară din U.E. care și-a asumat poziția politică și procesuală de a contesta o astfel de decizie ce obligă la schimbarea legislației în favoarea ideologiei LGBTQ+.

În lipsa unei astfel de poziții din partea Guvernului, hotărârea CEDO ar fi devenit în 23 august definitivă și irevocabilă.

În cele ce urmează, Curtea va examina dacă cererea României este admisibilă și îndeplinește condițiile stricte definite de Convenție. CEDO acceptă cererea doar în cazuri excepționale, respectiv când cauza ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției, sau o altă problemă gravă cu caracter general.

Dacă cererea este declarată inadmisibilă, decizia contestată de Guvern devine definitivă și obligatorie, iar România va trebui să dispună transpunerea deciziei în legislația națională.

Dacă cererea este declarată admisibilă, cauza va fi trimisă spre rejudecare în fața Marii Camere CEDO.

Interesul României este ca CEDO să dispună admiterea contestației formulate și să procedeze la o rejudecare judicioasă a cauzei, dând relevanță concretă și efectivă normelor aplicabile, precum și valorilor sociale și culturale românești.”