ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat la 15 februarie a.c. că a emis noi recomandări ce vizează definirea standardelor globale de îngrijire pentru o stare de sănătate cât mai bună a femeilor însărcinate și limitarea intervențiilor medicale inutile, informează who.int.

Se estimează că în fiecare an sunt 140 de milioane de nașteri în întreaga lume lume. Cele mai multe decurg fără complicați pentru femei și pentru copiii lor. Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, practicienii au făcut apel din ce în ce mai des la intervenții destinate în prealabil evitării riscurilor sau tratării complicațiilor, cum ar fi perfuzia cu oxitocină pentru accelerarea travaliului sau cezarienele.

„Vrem ca femeile să nască într-un mediu sigur, cu ajutorul unui personal calificat, în spitale bine dotate. Cu toate acestea, intervenția medicală crescută în timpul proceselor normale de naștere diminuează capacitățile femeilor de a aduce pe lume copii și influențează negativ experiența lor de la naștere”, spune dr. Princess Nothemba Simelela, director general adjunct al OMS.

„Dacă travaliul progresează normal, iar femeia și copilul se descurcă bine, ei nu au nevoie de intervenții suplimentare pentru a accelera travaliul”, prezicează ea.

Deși nașterea e un proces fiziologic normal, ce decurge fără complicații pentru majoritatea femeilor și copiilor, studiile au arătat că o proporție semnificativă de femei însărcinate sănătoase au suferit cel puțin o intervenție clinică în timpul travaliului și al nașterii. Adesea, aceste femei sunt supuse, de asemenea, intervențiilor sistematice inutile și potențial periculoase, avertizează OMS.

„E importantă participarea femeilor la luarea deciziilor cu privire la îngrijirile pe care le primesc”

Noile linii directoare ale OMS cuprind 56 de recomandări ce descriu îngrijirile pe care trebuie să primească femeia și copilul ei, pe toată durata travaliului și imediat după aceea. Acestea includ, printre altele, asigurarea faptului că femeia beneficiază, în timpul travaliului și al nașterii, de compania unei persoane de ea aleasă, că beneficiază de îngrijire respectuoasă, de o comunicare bună cu personalul medical și de respectarea intimității și a confidențialității; că ea este autorizată să participe la luarea deciziilor referitoare la gestionarea durerii, ș.a.m.d..

Deși atrag atenția împotriva oricăror referințe universal valabile, noile linii directoare ale OMS stipulează că în cazul unei femei aflată la prima naștere orice travaliu care nu se prelungește peste 12 ore ar trebui să fie considerat normal. Pentru sarcinile ulterioare, acest prag scade la 10 ore.

Pentru a limita intervențiile medicale inutile, directiva OMS subliniază și faptul că doar o viteză de dilatare a colului uterin sub pragul valorii de referință nu ar trebui să fie considerată o indicație sistematică pentru intervențiile menite să accelereze travaliul sau nașterea.

„Multe femei doresc să nască în mod natural și preferă să se bazeze pe corpul lor pentru a-și aduce pe lume copilul, fără ajutorul intervențiilor medicale”, declară Ian Askew, director al Departamentului de Sănătate reproductivă și cercetare al OMS. „Chiar dacă o intervenție medicală este dorită sau necesară, participarea femeilor la luarea deciziilor cu privire la îngrijirile pe care le primesc e importantă, pentru a ne asigura că aceste îngrijiri își ating scopul, acela de a asigura, în final, o experiență pozitivă a nașterii”.

OMS avertizează că intervențiile inutile în timpul travaliului sunt larg răspândite, indiferent de nivelul veniturilor din țările respective, impunând adesea o taxare suplimentară a resurselor deja limitate în unele țări și agravând problemele de echitate.

Pentru că, în timp ce banii sunt cheltuiți pe intervenții chirurgicale absolut inutile, aproximativ 830 de femei din întreaga lume mor zilnic din cauza sarcinii sau a complicațiilor de la naștere, majoritatea acestor decese putând fi prevenite prin îngrijiri medicale de calitate acordate femeii.

Și România, în ciuda trendului descrescător al natalității, urmează trendul crescător mondial al nașterilor prin operația cezariană. 

Circa 40% dintre românce aduc pe lume copii prin cezariană, deși adesea operația nu e justificată prin motive de ordin medical. Dacă în anul 1990 rata nașterilor prin operație cezariană era în România de 4,99%, în anul 2013 ea a crescut de aproape 7 ori, ajungând la 34,15%.