ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Portocale? Morcovi? Apă, lapte sau carne de vită? După trei săptămâni și jumătate de la înregistrarea primului caz de Sindrom Hemolitic Uremic, autoritățile încă bâjbâie în depistarea cauzelor îmbolnăvirilor. 

Avem doar o certitudine: în acest moment se merge pe ipoteza că bacteria E.Coli e singura responsabilă. Asta, deși doar pentru câțiva dintre copiii internați la „Marie Curie” analizele au indicat prezența acestei bacterii. Ȋn cazul Dianei, fetița care a murit la 4 februarie, s-a depistat E.Coli nepatogen. Iar Sindromul Hemolitic Uremic (SHU) poate fi produs doar de E.Coli enterohemoragic, care este extrem de patogen. 

Specialiștii au explicat că analizele nu sunt relevante, deoarece au fost făcute târziu, după ce copiilor le-a fost administrat antibiotic. Ioana, fetița care a decedat la 15 februarie, nu primise însă niciun antibiotic înainte de examenul de coprocultură. Iar în cazul acestui copil, diagnosticat și el cu SHU, Institutul Cantacuzino a infirmat prezența E.Coli. Ce a ucis-o pe Ioana? Din ce cauză au murit ceilalți doi bebeluși din Argeș?

Autoritățile au ales varianta cea mai la îndemână: ipoteza că avem de-a face cu E.Coli, o bacterie ce poate provoca uneori SHU. Și toate investigațiile care se fac acum urmăresc doar depistarea sursei acestei bacterii. La 17 februarie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a trimis în toată țara un model de „fișă declarare caz boala diareică acută cu deshidratare severă/sindrom hemolitic uremic (SHU) la copilul sub 5 ani”. Cu ajutorul acestei fișe, se colectează date la nivel național, pentru ca, prin suprapunerea informațiilor, să se identifice similitudinile. 

Investigația demarată de INSP se bazează însă doar pe o „anchetă alimentară”, cu întrebări despre laptele, apa, sucurile, fructele și legumele consumate de copilul bolnav. Ȋn cazul în care acestea provin din comerț, trebuie precizată sursa. 

Fișa INSP nu conține nicio întrebare referitoare la vaccinarea copilului sau la medicația antidiareică ce i-a fost administrată acestuia acasă, de către părinți, semn că aceaste ipoteze au fost excluse din start de către autorități.

Este eficientă o astfel de „anchetă alimentară”? S-a stabilit deja că bebelușii din Argeș afectați de SHU nu primiseră aceeași alimentație, din aceleași surse. Mai mult, în cazul fetiței de 5 luni, Maia Ștefania, prima ajunsă la „Marie Curie” (n.r. - în 29 ianuarie) și diagnosticată cu SHU, diversificarea alimentației a început după declanșarea bolii, atunci când, în afara laptelui praf, ea a fost hrănită cu mucilagiu de orez și morcov fier pasat.
Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, îndeamnă populația României să se spele pe mâini. Așa cum face și el, în cazul deceselor celor trei copii. Așa cum fac și subalternii săi care joacă „ala-bala-portocala”, încercând să depisteze sursa unei bacterii ce nu a fost depistată la copiii diagnosticați cu SHU.