În ultimele două decenii, rata operațiilor cezariene a crescut constant, ajungând în prezent la aproape 55 % în unele țări europene. În ciuda procedurii nenaturale care prevede anestezierea mamei și tăierea ei, operația cezariană a devenit o obișnuință și în România pe fondul promovării acestei prin metode neprincipiale ale clinicilor care sponsorizează presa. Cu toate acestea, este bine de știut că cezariana prezintă și riscuri semnificative pentru sănătatea mamei și a nou-născutului. În contextul datelor alarmante la nivel național, pe care le prezentăm în continuare, Fundația Corporate Transparency trage de asemenea un semnal de alarmă, după cum puteți viziona în Apelul video către Mame, pe care îl prezentăm mai sus, pentru ilustrarea acestui material:

„Deși o naștere prin cezariană poate fi utilă atât mamei cât și bebelușului la naștere - atunci când anumite motive medicale nu recomandă o naștere naturală, numărul foarte mare de nașteri cezariene din România ne spune că această decizie se ia prea ușor  O naștere prin cezariană are insă o serie de efecte secundare pe care, in multe cazuri - mama nu le cunoaște la intrarea în sala de operație”, se spune într-un articol publicat anul trecut de site-ul de specialitet Despre Copii, unde se enumeră 15 Efecte Adverse Secundare NEFERICITE ale Cezarienelor.

În același articol se prezintă și o statistică îngrijorătoare care arăta, încă din 2018 (!), că în România rata cezarienelor este foarte mare, de 44%, iar în București aceasta depășește 70%.

Prof. Dr. Nicolae Suciu: „Suntem in epoca epidemiei de cezariene”

Reputatul profesorul Nicolae Suciu, directorul Spitalului Polizu, manager general al Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu” și fost presedinte al Sociătății de Obstetrică și Ginecologie din România, avertiza nu demult asupra acestei situații alarmante:

Prof. Dr. Nicolae Suciu: „Suntem in epoca epidemiei de cezariene. Noi, românii, întotdeauna ne știm pe podiumul negativ, evident cu ce nu trebuie sa facem. Greșesc și medicii, greșesc și pacientele – dacă-i democrație pot să ceara orice practicianului. Pe de altă parte, un practician cu morală și pentru care cartea este perna lui nu cade în plasa pacientei. Opțiunea de cezariană are atâtea contraindicații…”, afirma reputatul medic.

La rândul ei, Dr. Emel Nuraltay, șefa secției Obstetrică a Spitalului Sanador a declarat recent că se constată o creștere destul de alarmantă a nașterilor prin operatie cezariană, potrivit RTV. „În jur de 60% dintre gravide nasc prin cezariană, deși ar trebui să se întâmple exact invers. În general, în Romania se întamplă lucrul acesta pentru că este un melanj între temerile femeilor de durere și disponibilitatea medicilor din ce în ce mai mică”.

„Nașterea naturală are categoric beneficiile ei, actul chirurgical rămâne un eveniment care comportă complicații, chiar daca ele sunt mici. De ce sa ne supunem unei intervenții chirurgicale atâta timp cât se poate ajunge cu bine la final și respectând natura pentru gravide”, a precizat șefa secției Obstetrică a Spitalului Sanador. 

Potrivit unei statistici enunțate anul trecut la un congres de specialitate al medicilor din România, dacă în 2023 procentul de cezariene în clinici private se ridica la 83%, în 2025 acesta a atins deja rata alarmantă de 90%, în timp ce în sistemul public de clinici de maternitate procentul se ridică la peste 60% de nașteri prin cezariană.

O operație cu repercusiuni nedorite și pentru mamă și pentru copil

Mulți medici români țin să avertizeze că în cazul intervenției chirurgicale pot aparea o serie de complicați în comparatie cu nașterea naturală. Medicii afrimă că asistă la o „moda” periculoasă a nașterilor chirurgicale și spun că practica a fost inventată pentru a putea fi folosita doar în cazuri extreme, în care mama fie are vârsta înaintată fie există pericolul ca tânara viitoare mămică sau copilașul să aiba probleme medicale.

Printre riscurile operației cezariene se numară infecțiile, pierderea semnificativă de sânge, probleme ale vezicii biliare, traume ale mamei și copilului legate de actul chirurgical, riscuri care decurg din metodele de anestezie, efecte adverse numeroase, unele încă nestudiate suficient. La toate acestea se adaugă perioada lunga de recuperare a proaspetei mămici. Dacă o mamă care naște naturale poate să-și ia imediat bebelușul la sân ca să-l alăpteze și se ridică la scurt timp din pat, o mamă cu uterul operat, tăiată și cusută pe burtă, va avea de întâmpinat o perioadă mai lungă de refacere care îi poate afecta și hrănitul natural al pruncului. Medicii mai spun că, dacă dorește sa rămană însarcinată din nou, o femeie cu cezariană are șanse minime de a experimenta și nașterea naturală.

Cezariana duce inevitabil și la micșorarea poporului român  

Dincolo de aceasta, prin operația cezariană o mamă poate aduce pe lume cel mult doi prunci, în marea majoritate a cazurilor, în timp ce nașterea naturală, mai ales în tradiția creștină românească din secolele trecute, dădea posibilitatea nașterii și a 10 sau mai mulți copii.

„Românul Absolut” Mihai Eminescu a fost al șaptelea copil din cei 11 ai părinților săi, Gheorghe și Raluca. George Coșbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii al familiiei preoțești Sebastian și Maria. Liviu Rebreanu a fost primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile și ai Ludovicăi. Nicolae Iorga a fost la rândul său tatăl a 12 copii. Marele geniu român Henri Coandă a făcut parte dintr-o familie de 7 copii, la fel ca cea a tătălui său, mareșal al curții princiare a prințului Ferdinand, general, ministru de Externe și prim-ministru al României, Constantin Coandă. Și, ca să dăm un exemplu mai recent, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost cel de-al 17-lea copil al familiei sale credincioase din Vatra Dornei.

Din nefericire pentru poporul român, statistici ale Asociației Pro Vita pentru Născuți și Nenăscuți arată că de la primele decrete ale Frontului Salvării Naționale (FSN) de după decembrie 1989, care au inclus și liberalizarea avorturilor, și până astăzi, a fost ucis încă un popor român, respectiv peste 22 de milioane de copii nenăscuți, între care se putea afla genii universale.

Jurnalul European de Obstretică și Ginecologie: intervenția chirurgicală nu trebuie efectuată decât dacă este justificată din punct de vedere medical

Ratele de cezariană variază foarte mult în întreaga lume, reflectând diferențele în practica clinică, sistemele de sănătate, normele culturale și accesul la servicii. Deși nu există un prag „sigur” universal acceptat pentru ratele de cezariană, există un consens puternic asupra faptului că intervenția chirurgicală nu trebuie efectuată decât dacă este justificată din punct de vedere medical, se afirmă și într-un articol publicat de European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology în iulie 2025.

Risc crescut de astm la copiii născuți prin cezariană

Nașterile prin cezariană, rebotezate și „C-section”, sunt asociate și cu un risc crescut de astm, după cum relevă studiul „Asocierea dintre cezariană și astmul la copii/adolescenți: o revizuire sistematică și o meta-analiză bazată pe studii de cohortă” apărut în BMC Pediatrics.

Nașterea prin cezariană poate crește riscul ca copiii să dezvolte astm mai târziu în viață, potrivit articolului publicat în BMC Pediatrics, semnalat de Childrens Health Defense, organizația de protecția copiilor fondată de Robert F. Kennedy Jr..

Cercetătorii au căutat în bazele de date electronice PubMed, Embase, Web of Science și Cochrane Library conexiuni între modul de naștere (cezariană vs. vaginală) și dezvoltarea ulterioară a astmului și au găsit 35 de studii (13 prospective și 22 retrospective). Incidența astmului a fost cu 18% mai mare în rândul tuturor copiilor născuți prin cezariană. Riscul a fost și mai mare — 26% — în cazul fetelor. Băieții au înregistrat, de asemenea, o creștere de 7%, dar aceste rezultate nu au atins semnificația statistică.

Riscul global a fost mai mare în Europa cu 20%, în America de Nord (15%) și în Oceania (6%), potrivit surselor citate.

Dureri postoperatorii și anxietate până și după 3 luni la 1 din 4 nașteri

Un alt studiu de pe PubMed relevă că durerea cronică postoperatorie (CPSP) este una dintre complicațiile postoperatorii frecvente ale cezarianei. În ciuda ratei ridicate a cezarianelor la nivel mondial, incidența CPSP și factorii de risc pentru această afecțiune rămân relativ necunoscuți. Obiectivul acestui studiu a fost de a calcula incidența CPSP la femeile supuse cezarianei și de a analiza factorii de risc asociați.

O cohortă prospectivă de femei supuse cezarianei a fost recrutată preoperator. Au fost analizați potențialii factori de risc prechirurgicali (caracteristici sociodemografice, clinice și legate de stilul de viață) și postchirurgicali (prezența și intensitatea durerii). Durerea a fost măsurată la 24 de ore și la 7, 30, 60 și 90 de zile după operație.

Rezultatele arată că incidența durerilor cronice postoperatorii a fost de 25,5% (95% CI: 21,8-29,7).

Factorii de risc au inclus anxietatea preoperatorie (risc relativ ajustat [RR] 1,03; 95% CI: 1,01-1,05), fumatul (RR ajustat 2,22; 95% CI: 1,27-3,88) și durerea severă în perioada postoperatorie timpurie (RR ajustat 2,79; 95% CI: 1,29-6,00), se mai arată în studiul citat.

În plus, cezariana te privează, încă de la începutul vieții, de un microbiom complex și sănătos, după cum explică și Dr. Mihail Pautov, un cunoscut medic specialist în chirurgie generală și educator de sănătate, prezent în spațiul social media, într-un VIDEO explicativ accesibil pe YouTube.

Vom reveni asupra acestui subiect important pentru sănătatea națională.