ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un studiu al Universității Cambridge din Marea Britanie a constatat că persoanele religioase au suferit cel mai puțin în condițiile de izolare și restricții impuse în perioada Covid.

Bazat pe un eșantion de 3.884 de persoane, studiul a constatat că „persoanele religioase au făcut față mai bine blocajelor”, ratele de depresie în cazul acestora fiind mult mai mici decât în cazul persoanelor „fără credință” în Dumnezeu, potrivit LifesiteNews, care citează studiul.  

Raportul, publicat pe 30 ianuarie, intitulat „Oamenii religioși fac față mai bine unei crize? Dovezi din datele legate de blocajele din pandemie din Regatul Unit”, a răspuns afirmativ la propria întrebare.

La întrebarea dacă oamenii religioși se descurcă mai bine într-o criză, examinarea șocului creat de pandemia de COVID-19 arată că răspunsul este da, chiar și într-o societate precum Regatul Unit, care nu este deosebit de religioasă...

Raportul confirmă dovezile potrivit cărora credința în Dumnezeu oferă omului nu numai o viață mai fericită, dar și o societate mai sănătoasă în general.

De asemenea, o notă de subsol din raport evidențiază impactul social mai larg al credinței religioase:

Există, de asemenea, o literatură importantă care arată că restrângerile religioase pot ajuta la autoreglare și pot reduce incidența comportamentelor riscante sau autodistructive (James și Wells 2003...).  

Lucrarea de acum 20 de ani a lui James și Wells, „Religia și sănătatea mintală”, menționează în introducerea sa că „religia este frecvent ignorată în domeniul clinic” și că „sunt necesare eforturi suplimentare pentru a integra factorii religioși și spirituali în domeniul clinic.”

Nu a fost încă depus niciun efort de către politicieni sau practicienii clinici pentru a include importanța credinței religioase în politicile de sănătate publică și mintală. Odată cu creșterea dovezilor cu privire la beneficiile credinței în Dumnezeu, această situație s-ar putea schimba. Într-un raport din 2022 privind impactul credinței religioase puternice asupra ratelor mondiale legate de sănătatea mintală, cercetătorii au descoperit că cei mai fericiți oameni, de departe, sunt cei care rostesc rugăciuni zilnice.

Alte studii au arătat că religiozitatea s-a corelat cu reducerea delincvenței și îmbunătățirea comportamentului și a motivației la tineri:

Fruehwirth și colab. (2019) au arătat că religiozitatea îi poate ajuta pe adolescenți să adopte un comportament pozitiv și să fie mai motivați în activitățile lor, în contactele directe sociale.

De asemenea, un studiu din 2023 din Statele Unite a arătat o relație strânsă între declinul creștinismului și „decesele cauzate de disperare”, cum sunt sinuciderile și cele în urma consumului de droguri și alcool:

În ultimele decenii, ratele mortalității cauzate de otrăvire, sinucideri și boli hepatice cauzate de alcool au crescut dramatic în Statele Unite.

Potrivit studiului, cazurile de „morți cauzate de disperare” au început să crească la începutul anilor 1990, această creștere fiind „precedată de o scădere a participării religioase”.

Descoperirile au trasat o legătură directă între aceste cazuri și înlocuirea practicii religioase cu consumerismul.

Descoperirile din SUA confirmă efectele benefice ale credinței

Studiul de luna trecută urmează unei cercetări similare efectuate de cadrele universitare de la Cambridge din Statele Unite, care au arătat în 2023 că „incidența unei infecții cu Covid-19 agravează în mod semnificativ sănătatea mintală, dar această asociere negativă este semnificativ mai redusă în cazul persoanelor religioase”.

Datele, colectate în februarie și martie 2021, au demonstrat că persoanele religioase au prezentat de trei ori mai puține riscuri să sufere de probleme de sănătate mintală, chiar și în cazul unor rate mult mai mari de infecție cu COVID.

Cifrele, în cazul cărora un scor mai mic indică o sănătate mintală mai bună, îi situează pe religioși la o medie de 6,40, față de 20,5 pentru populația generală din SUA.

Eșantionul acestui studiu a fost format din creștini în proporție de două treimi, o cincime din cei peste 5.000 de respondenți fiind catolici. Studiul a arătat că persoanele care suferă de tulburări de sănătate mintală au obținut cel mai mare beneficiu din religiozitate, măsurat după frecvența rugăciunii, participarea la slujbe și gradul de implicare în practicile religioase.

Pe de altă parte, beneficiile credinței religioase au fost semnificativ diminuate acolo unde blocajele au împiedicat participarea la serviciile religioase în lăcașurile de cult.

Unde a dus înlocuirea religiei cu credința în „Știință”

Studiul din 2023 s-a încheiat cu o sugestie către factorii de decizie, îndemnați să ia în considerare rolul religiei în societate.

Considerăm constatările noastre importante în proiectarea de politici publice eficiente care să favorizeze sănătatea mintală și bunăstarea indivizilor.

Pe de altă parte, în pandemie societatea a fost forțată să „urmeze știința” și să accepte impunerea unor blocaje care au închis lăcașurile de cult și au avut efecte devastatoare asupra sănătății mintale, a locurilor de muncă și a coeziunii sociale. Acest „medicament” a fost prescris împreună cu un tratament experimental cu ARNm, despre care mai mulți avertizează acum că ar putea cauza o altă epidemie provocată de om – o epidemie de „boli prionice”, care erodează creierul.

Însă adevărata știință arată beneficiile extraordinare pentru oameni și societate ale credinței religioase puternice, precum și efectele devastatoare asupra vieții umane aduse de declinul credinței.