30 de sortimente de margarină fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland au fost analizate în cadrul unui studiu amplu efectuat de  experții Asociației Pro Consumatori (APC) iar rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare.

Obiectului studiului a vizat analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere, analiza informațiilor nutriționale, precum și analiza mențiunilor care îi induc în eroare pe consumatori.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de margarină analizate sunt următoarele: apă, grăsimi vegetale hidrogenate de palmier și cocos, lapte bătut, semințe de rapiță, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de floarea soarelui, sare, fibre vegetale din cicoare, suc de lămâie, extract de morcovi, zer pudră, EDTA, lecitină de floarea soarelui, mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerol, acid citric, acid lactic, sorbat de potasiu, acid sorbic, beta-caroten, arome naturale, arome, aromă de unt, vitamina A, D și E.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.

Astfel, s-a realizat o analiză a primelor două ingrediente din toate cele 30 de sortimente și s-au constatat următoarele:

– La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de apă.

– La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri vegetale (palmier, rapiță, cocos, floarea soarelui) în proporții variabile.

– La 10% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri și grăsimi vegetale în proporții variabile.

– La 4% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale hidrogenate.

În privința aditivilor alimentari și a aromelor identificate în compoziția sortimentelor de margarină analizate s-au constatat următoarele:

– 93% din margarinele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași, aditiv folosit ca emulsifiant care conține amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile, prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile:

– 93% din margarinele analizate conțin beta caroten, folosit drept colorant.

– 77% din margarinele analizate conțin acid citric, aditiv folosit ca acidifiant.Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

– 60% din margarinele analizate conțin arome artificiale, acestea sunt folosite pentru a potența gustul și aroma.

– 60% din margarinele analizate conțin conservanți, sorbat de potasiu și acid sorbic. Sorbatul de potasiu este un aditiv ce irită pielea, ochii și mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. Acidul sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

2- 37% din margarinele analizate conțin lecitină de floarea soarelui, folosită ca emulsifiant.

– 30% din margarinele analizate conțin poliricinoleat de poliglicerol, folosit ca emulsifiant.

– 27% din margarinele analizate conțin arome naturale, fără a se preciza tipul aromei.

– 7% din margarinele analizate conțin acid lactic, folosit ca acidifiant.Poate produce reacții alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii și a mucoaselor, respirație greoaie, secreții nazale, favorizează subțierea smalțului dentar și apariția cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecțiuni digestive. Alimentele ce conțin E270 nu trebuie consumate de bebeluși și copii mici pentru că ei nu dețin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

– 7% din margarinele analizate conțin aromă de unt pentru a intensifica gustul de unt din acele margarine.

– 3% din margarinele analizate conțin EDTA, aditiv folosit pentru menținerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale și crampe musculare, poate da reacții alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 172 kcal și 720 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 18 grame și 80 grame din care grăsimi saturate între 4 grame și 37 grame per 100 grame produs.

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistența la insulină, favorizând apariția diabetului de tip 2 și determină deficiențe de învățare la tineri.

În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, sortimentele de margarină, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor.

Experților APC le-a atras atenția ”modul în care agentul economic „Orkla Foods România” a realizat etichetarea produsului „Margarină Linco cu unt”. Așa cum este specificat pe etichetă, proporția untului este de 0,5%. Însă tot aici este indicată și proporția de sare, de 0,7%, așa încât ne putem întreba retoric de ce acest produs nu s-a numit „Margarină Linco cu sare și unt”.” se arată în comunicatul transmis pe adresa Redacției Exquis.ro.

„Apreciem că este extrem de improbabilă sesizarea olfactivă a unei cantități de 2,5 grame unt într-o caserolă de 500 grame, probabil aroma de unt din compoziția produsului creează anumite impresii olfactive! Un alt produs care le-a atras atenția experților APC este „Margarină Delma cu savoare de unt și de pâine pe vatră”, distribuită de Unilever. În acest produs nu există unt, nici măcar sub formă de urme, respectiva savoare fiind dată de aromele artificiale din compoziția produsului!” avertizează experții APC.

Totodată, majoritatea brandurilor de margarină de pe piața noastră conțin Vitaminele A și D adăugate în mod artificial, fără a se specifica dacă Vitamina A este preformată (retinol) sau cea din carotenoizi (betacaroten).

Specialiștii atrag atenția că excesul de Vitamina A poate fi toxic la persoanele care au primit recomandarea de a administra suplimentar Vitamina A preformată. În plus, de multe ori nu se menționează dacă este introdusă în margarină forma naturală a Vitaminei D3 (colecalciferol), și nu varianta sintetică (D2-ergocalciferol). Nedozată în mod corespunzător, Vitamina D3 nu mai este chiar atât de protectoare, întrucât un nivel ridicat poate produce hipercalcemie, o afecțiune în care nivelul de calciu din sânge este mai mare decât în mod normal.

Pe de altă parte, unele branduri de margarină conțin în mod suplimentar și un amestec de conservanți și aditivi alimentari nocivi pentru sănătatea noastră, perturbând echilibrul florei intestinale și intoxicându-ne la propriu. Prezența acestor aditivi nu este menită să confere un plus de sănătate margarinei, făcând exact contrariul, întrucât alimentează inflamația în organism.

Trăgând o linie, APC recomandă părinților să evite consumul margarinei, putând opta pentru grăsimile sănătoase care aduc nenumărate beneficii în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Este adevărat că în ultimul timp, au apărut pe piață și sortimente de margarină care nu conțin grăsimi parțial hidrogenate, însă rămân la părerea că untul ecologic și uleiurile vegetale care conțin acizii grași Omega 3 în mod natural reprezintă alternative net superioare”, a declarat medicul specialist pediatru Ingrid Ada Bălan.

„Margarina, în cele mai multe situații, este un amestec alcătuit din apă, uleiuri și grăsimi vegetale exotice, emulsifianți, acid citric, conservanți și arome artificiale. Multe sortimente de margarină conțin acizi grași trans, responsabili de apariția unor boli ca: obezitate, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulațiilor, depresie și modificări comportamentale. În unele țări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de alimente cu grăsimi trans. Danemarca a instituit sancțiunea, încă din anul 2004, că orice aliment care conține mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Administrația pentru Produse Alimentare și Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conține grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porție. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine au un obicei nesănatos și folosesc acest produs la realizarea unor prăjituri, le atrag atenția că nu toate margarinele pot fi folosite ca ingredient în compozitia unor prăjituri și le recomand să verifice pe ambalaj existența unei mențiuni de tipul „Recomandată pentru creme, aluaturi și gătit”. De regulă, în această categorie, a margarinei pentru gătit, intră acele margarine cu un conținut în grăsimi mai mare de 60%. Având în vedere compoziția acestui tip de produs, valoarea sa calorică ridicată și cantitatea mare de grăsimi saturate, respectiv de grăsimi trans, nu recomandăm folosirea ei în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate”, a concluzionat conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC.