ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un copil de patru ani din Marea Britanie a supraviețuit și a fost luat acasă de la spital la șase luni după ce s-a decis, prin ordin judecătoresc, deconectarea lui de la aparatele care îl mențineau în viață.

S-a considerat că băiețelul, al cărui nume nu poate fi publicat, decât cu inițialele NR, nu va supraviețui. Totuși, supraviețuirea lui i-a surprins atât pe medicii de la Kings College Hospital Trust din cadrul Serviciului Național de Sănătate, cât și pe judecătorul care a decis că nu trebuie „forțat să trăiască”, potrivit LifesiteNews, care relatează cazul. 

După ce, în aprilie, a fost deconectat de la tehnologia de susținere a vieții, NR a refuzat să moară. Acum judecătorul Justice Poole, care a vizitat recent copilul în spital, și-a schimbat decizia prin care stabilise ca băiețelul să primească doar îngrijiri medicale limitate.

Potrivit Daily Mail, judecătorul a declarat că copilul „a întrecut toate așteptările medicilor, iar cazul său confirmă zicala potrivit căreia medicina este o știință a incertitudinii și o artă a probabilității”.

Spre meritul său, Poole a recunoscut și faptul că recuperarea „foarte neobișnuită” „a trezit câteva întrebări provocatoare pentru instanță, care trebuie abordate în mod deschis și obiectiv”.

NR, care nu are ochi, despre care se crede că este surd și că are „handicap grav”, a fost conectat la ventilator în 2023, după ce o infecție a creierului i-au cauzat două atacuri de cord. Când medicii au recomandat să fie lăsat să moară, părinții catolici ai băiatului s-au opus. Ei au cerut în schimb să fie transferat la un spital asociat cu Vaticanul pentru continuarea tratamentului. 

Potrivit judecătorului Poole, părinții au refuzat să-l avorteze pe copil, când a fost diagnosticat pentru prima dată cu „anomalii congenitale” in utero, iar în timpul bătăliei lor în instanță l-au descris ca fiind un „dar de la Dumnezeu”.

„Le-a îmbogățit viața. Viața lui are sens și a dat sens și vieții altora, inclusiv lor”, a declarat Poole. „Ei sunt conștienți că, fiind părinții unui copil cu dizabilități severe, nu îi pot oferi experiențele pe care le-ar fi putut oferi unui copil fără dizabilitățile lui, dar îi pot oferi dragoste necondiționată și asigurarea că sunt mereu alături de el. Ei consideră că este absolut lipsit de etică să-i fie provocată moartea prin alegere. NR continuă să primească dragostea și sprijinul necondiționat al părinților lui. Devotamentul lor față de el este cu totul emoționant”, a adăugat acesta.

Poole a recunoscut, de asemenea, că „domnul și doamna R” considerau că deconectarea fiului lor de la aparatele de suport vital înseamnă eutanasie, că era discriminat pentru că are dizabilități și că, fiind lăsat fără suportul vital, va fi „forțat să moară”.

Cu toate acestea, judecătorul a fost de partea medicilor copilului, care l-au convins că „povara” îngrijirii lui NR ar depăși beneficiile „și că este în interesul său ca tratamentul pentru susținerea vieții să fie oprit”.

Cazul lui NR este similar celor al altor copii grav bolnavi, cu dizabilități, din Marea Britanie, în cazul cărora medicii au decis să le provoace moartea prin oprirea îngrijirii care le susținea viața. Și Active News a relatat despre cazurile lui Charlie Gard, Alfie Evans, Indi Gregory, Archie Battersbee sau Tafida Raqueeb, printre alții. Dintre copiii menționați, Tafida a fost singurul în cazul căruia s-a permis să fie transferat din Marea Britanie într-un spital italian, unde să continue să primească îngrijiri pentru susținerea vieții.