ascultă articolul

După ce personalul sanitar a fost în grevă generală, ieri s-a decis majorarea de la 1 decembrie a salariilor angajaților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu 25% față de cât câștigau în luna august a acestui an.

Ion-Constantin Șolga, fost angajat al CNAS pentru 2 ani de zile, vorbește, într-un editorial pentru republica.ro, despre problemele din sistem pe care le-a depistat în timpul petrecut în interior.

„În anul 2015 CNAS-ul a introdus obligația folosirii cardului de sănătate, fără să aibă în prealabil un plan de gestionare a sistemului și resursa umană pregătită în acest sens. Defecțiunile tehnice frecvente blochează utilizarea cardului de sănătate de către pacienți, personalul medical și furnizorii de servicii medicale. Încă de la început cardul de sănătate a fost prezentat ca o soluție miraculoasă făcută în beneficiul pacientului și pentru eliminarea fraudei din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Ani de zile s-a lucrat pentru punerea în funcțiune a acestui sistem, care își dovedește fragilitatea periodic, deși s-au cheltuit până acum mai mult de 40 de milioane de euro. Probabil că nici măcar Curtea de Conturi nu mai are evidența sumelor astronomice cheltuite de CNAS pe sistemele informatice. Cauzele defecțiunilor înregistrate sunt mai mereu un mister, dar demonstrează imposibilitatea CNAS de a monitoriza în timp real ce se întâmplă cu această aplicație informatică. În cadrul CNAS, dintr-un total de 296 de angajați, numărul persoanelor care pot să asigure mentenața cardului de sănătate este mai mic decât degetele de la o singură mână, ceea ce înseamnă că totul a fost făcut în stil românesc: plătim milioane de euro pentru sisteme informatice, dar nu investim nici măcar un leu în profesionalizarea resursei umane responsabile de buna funcționare a cardului", scrie fostul angajat.

„În această instituție se spune că singurul motiv pentru care directorii muncesc mai mult decât angajații din subordinea lor este că își doresc să devină indispensabili pentru oricare președinte numit în funcție. Asta în timp ce marea masă a angaților au prea puține responsabilități și într-o mare masură nu fac altceva decât să numere minutele până la terminarea programului. Totodată, mulți dintre salariații CNAS își mențin locul de muncă doar pentru ca unele persoane să își păstreze pozițiile de directori, care sunt justificate de numărul oamenilor din subordine. Acest mod de lucru creează un mediu toxic în care chiar dacă vrei să muncești și să găsești soluții la problemele asiguraților, ești convins imediat că așa merg lucrurile și este mai bine să stai în banca ta. Mulți angajați învață să devină obedienți, aceasta fiind soluția la îndemnă în defavoarea profesionalizării dificile pentru ei și incomode pentru șefi" adaugă Ion-Constantin Șolga.

Fostul angajat mai acuză că în realitate Casa Naționala de Asigurări de Sănătate nu face decât să plătească facturi pentru firmele IT care se ocupă de mentenanța sistemului deoarece nu sunt capabili să pregătească specialiști în interior.

„Specialitatea CNAS este inventarea unor noi proceduri care să justifice existența instituției și îngreunarea decontării serviciilor medicale. După cum spune unul dintre directorii CNAS, cel mai greu a fost scrierea Bibliei, pentru că apoi toate cărțile au fost inspirate din ea. Așa este și cu procedurile, mai greu a fost cu desprinderea CNAS din cadrul Ministerului Sănătății și motivarea existenței sale. De fapt, CNAS-ul este doar un plătitor de facturi ale marilor companii de IT din România, care controlează sistemul public de asigurări sociale de sănătate, creându-și un monopol asupra a tot ceea ce află în responsabilitatea instituției", susține Șolga.