Despre metroul bucureștean s-au scris foarte multe articole, începând de la ideea lui Dimitrie Leonida de transport subteran, apărută în jurul anului 1908, până la recentele probleme de la stația Eroilor 2, unde s-a surpat o parte din asfaltul bulevardului Eroilor. 
  
Câți mai știu însă că mai multe stații și-au schimbat denumirea după 1990? Sau că magistrala 2 a fost data în folosință pe bucăți?  

Laboratorul ImunoMedica

  
Denumiri stații 
Metroul are 51 de stații în prezent. O parte dintre acestea și-au schimbat denumirea după evenimentele din 1989: Depoul IMGB (devenită stația Berceni), IMGB (Dimitri Leonida), Pieptănari (Eroii Revoluției), Armata Poporului (Lujerului), Industriilor (Preciziei), Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu), Muncii (Costin Georgian) sau Semănătoarea (Petrache Poenaru). 
  
Istoricul rețelei de metrou din București 
Metroul s-a pus în funcțiune pe bucăți. Inițial, în 19 noiembrie 1979, s-au dat în folosință 6 stații (tronsonul Semănătoarea-Timpuri Noi), apoi în 1981 alte 6 (Timpuri Noi-Republica). A urmat linia Eroilor-Industriilor în 1983. În 1984 se da în folosință stația Crângași. În ianuarie 1986 se inaugurează parțial Magistrala 2, porțiunea dintre Depoul IMGB-Piața Unirii 2. Stația Constantin Brâncoveanu va fi terminată în aprile 1986, în timp ce stația Tineretului este data în folosință în 1988. Între timp, în 1987, se inaugurează partea a doua a M2 Piața Unirii 2-Pipera, fără stația Piața Română, care va fi deschisă în noiembrie 1988. Urmează în decembrie 1987 bucata dintre Crângași-Gara de Nord, fără stația Basarab, care va fi terminată în 1992, și apoi în august 1989 tronsonul Gara de Nord-Dristor 2.  
 

În 1994 se inaugurează stația Gorjului, doar pe un sens, abia peste 4 ani lucrarea va fi completă. În anul 2000 se da în folosință Magistrala 4 Gara de Nord 2-1 Mai. 
  
În 2008 se dau în folosință ultimele patru stații de pe Magistrala 3, Nicolae Grigorescu-Anghel Salingny. Este momentul în care autostrăzile A1 și A2 sunt legate de metrou, iar trenurile care vin de la Preciziei nu se mai opresc la Eroilor. În 2011 se inaugurează alte două stații de pe Magistrala 4, Jiului și Parc Bazilescu. 
  
În 2017 este programată a fi inaugurată prima magistrală de metrou construită în totalitate după 1989, Răul Doamnei-Eroilor 2. În lucru se mai află și ultima parte a M4.  
  
Planurile de viitor includ o linie de metrou care să lege aeroportul Otopeni de Gara de Nord, dar și o linie care să plece din Voluntari și să ajungă până în Calea Rahovei. 
 
  
Modalități de acces 
De la înființare, în anul 1979, și până în anul 1995 la metrou se intra cu monede, ulterior fiind introdus accesul pe bază de cartele. 
  
În anii ce urmează accesul la metrou se va face prin uși batante, acestea urmând a înlocui actualii turnicheți.  
  
Nicolae Ceaușescu a cerut explicit ca pe liniile de metrou să circule doar vagoane produse în România. În alte țări din fostul lagăr comunist unde există metrou circulau garnituri rusești. După anii 2000, în București pot fi văzute trenurile Bombardier, produse în Suedia, urmate de trenurile CAF, din Spania. Acestea au foarțe multe probleme tehnice, ceea ce face ca uneori circulația să se desfășoare cu dificultate. CAF-urile au avut probleme încă de la început, trenurile neavând loc în unele stații de pe M2. Una dintre stațiile cu probleme a fost Piața Romană. Tot aici mai pot fi zărite urmele locurilor unde se aflau barile de protecție penru călători scoase între timp. Aici trenurile opreau doar între spațiile libere.
  
Înainte de 1990 erau trenuri care aveau doar 4 vagoane, și nu 6. Acest lucru se anunța cu câteva secunde înainte de intrarea trenului în stație.