ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Emiterea cărților electronice de identitate, anunțată de Ministerul Afacerilor Interne în urmă cu o săptămână și pusă în dezbatere publică timp de 10 zile, a suscitat reacții puternice în societate, un număr de 14 organizații neguvernamentale contestând printr-o scrisoare comună intenția Guvernului de a revoluționa sistemul de evidență a populației.

În contextul demersurilor extinse de digitalizare a societății și de transferare în mediul online a interacțiunilor cetățeanului cu instituțiile statului, noul document de identitate, sub forma unui card cu chip, va putea fi asociat semnăturii electronice, cardului național de sănătate și pașaportului de călătorie în statele membre U.E. Beneficii care vin la pachet cu colectarea și stocarea a două date biometrice de la toți cetățenii: amprentele a două degete de la mâini și imaginea facială. Aceste condiții au trezit neliniști privitoare la protecția datelor personale și la unele drepturi/libertăți cetățenești (prezumția de nevinovăție, libertatea de conștiință și libertatea de mișcare).

De ce dorește Guvernul să introducă un nou mijloc de identificare a persoanelor? În afară de invocarea unor angajamente internaționale, dar care nu se aplică tuturor națiunilor (în U.E. doar 17 țări din 27 folosesc documente electronice de identitate), sunt invocate securitatea sporită și facilitarea conectării la serviciile online ale instituțiilor statului. De asemenea, în teorie, ar urma să scadă numărul de documente falsificate. Principiul că amprentarea oferă certitudini solide asupra identității persoanei e folosit în criminalistică, deoarece s-a demonstrat științific că amprentele degetelor - și, mai nou, imaginea irisului ocular - sunt unice pentru fiecare individ.

 
Problema survine atunci când aceste date „biometrice” considerate unice și irepetabile sunt stocate pe un suport electronic care funcționează pe post de cheie de autentificare într-un sistem informatic. Pentru că orice sistem informatic poate și va fi atacat de hackeri. La fel cum un hoț obișnuit se descurcă prin metode ingenioase să îți sustragă banii și actele în format fizic, unui hoț specializat în informatică îi va fi cu atât mai ușor să manipuleze datele biometrice sensibile ale unei persoane sau să pătrundă într-o bază de date guvernamentală (s-a văzut cât de bine asigură statul mentenanța bazelor de date în cazul cardului național de sănătate).
 
Un exemplu în acest sens îl constituie demonstrația unui hacker german care, cu tehnica existentă în anii 2014-2016, a reușit să falsifice amprentele Ministrului Apărării republicii federale. Presupunând că oficialul celei mai puternice economii din U.E. se legitimează printr-un document de identitate electronic care stochează datele biometrice ale titularului, cât de greu i-ar fi unui hacker care i-a falsificat amprentele să îi cloneze cardul de identitate? Dar și numai accesul în smartphone-ul personal, parolat cu amprentele posesorului, ar constitui o scurgere de informații destul de gravă.

În cadrul evenimentului Chaos Communication Congress, o întâlnire a hackerilor organizată anual în Germania, unul dintre participanți a demonstrat că poate falsifica amprentele ministrului german al apărării folosindu-se doar de o serie de fotografii la rezoluție mare, informa portalul Playtech.ro în 2016, citând un articol din 2014 publicat de The Guardian. Hacker-ul Jan Krissler s-a folosit de programul VeriFinger și de câteva fotografii realizate în apropierea ministrului. Una dintre imagini a fost obținută dintr-un comunicat de presă și una a fost realizată cu camera personală. 

Același hacker s-a remarcat în anul 2013, atunci când a reușit să înșele senzorii de amprentă implementați de Apple, la doar 24 de ore de la lansarea modelului iPhone 5S, un telefon care se deblochează pe bază de amprentă, înlocuind vechile parole alfanumerice.