ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ce le lăsăm copiilor noștri? Munții dezbrăcați de păduri, terenuri agricole transformate în deșert, aerul irespirabil și apele pline doar de gunoaie. O țară în care pământul arabil aparține, în mare parte, străinilor care l-au cumpărat. Nu ne gândim la asta. O fac copiii, în locul nostru. Iar vocea lor ar trebuie să ne trezească și să ne determine să trecem la fapte. Ca să mai salvăm ceva, cât încă se mai poate. Ne-o cer copiii noștri!

Autorii acestui articol sunt: Alexia Ursuț, Sara Crăciunoiu, clasa a VII-a D (13 ani) - Școala Nr. 150 București. Profesor coordonator Corina Kodjabashija.
 
Dezinteresul oamenilor față de mediul înconjurător și de soarta acestuia nu mai este de mult un secret; aproape că a ajuns normal să vedem hectare întregi de păduri defrișate sau fum toxic ieșind din furnalele fabricilor industriale. Există soluții pentru a evita aceste probleme, dar ar implica operațiuni mult prea complexe care din păcate nu pot fi ralizate încă. Însă, ceea ce nu înțelegem noi este de ce oamenii nu realizează cât de ușor este să combatem unul dintre cei mai mari dușmani ai mediului: DEȘEURILE. 

Există nenumarate moduri în care să scădem procentul de deșeuri aflate pe străzi în România. Dar nimeni nu realizează cum ne punem planeta în pericol, iar acest lucru se observă în statisticile intocmite de organizația AMNP, specializată pe acest domeniu.
 

Sursa: www.ecologic.rec.ro

Alte grafice ne-au demonstrat că din gunoaiele produse într-un an, numai în București, din 365 kg doar 4 kg sunt reciclate, iar circa 310 kg sunt depozitate în sau pe pământ. Uimite de aceste numere am vrut să vedem de ce oamenii sau măcar asociațiile specializate nu schimbă ceva. 

Am mers să vorbim cu reprezentantul firmei Reciclări – teh 2001 Service. I-am pus câteva întrebări la care a răspuns cu mare drag, ajungând într-un final unde voiam: 

„Deci domnule, firma dumneavoastră se află în plină ascensiune al profitului. De ce credeți că alte firme, poate chiar mai renumite, nu se bucură de același succes?” Răspunsul dumnealui nu ne-a surprins: „Noi aici recoltăm deșeurile, le sortam și balotăm, apoi acestea sunt trimise la reciclat, în urmă căreia primim un profit. Câteva grame de plastic sau hârtie costă extrem de puțin, așa că unele organizații refuză să continuie să le recicleze. Preferă să colecteze deșeurile și să le abandoneze în spațiile speciale, doar pentru câteva procentaje mai mari. Și bineînțeles, se formează acele grămezi mari de gunoaie care, oricum, sunt uneori luate de vânt și aduse înapoi. Oamenii care trebuie să ne proteje mediul îl îmbolnăvesc și mai tare. Este imposibil să schimbi o nație întreagă.” 

Ceea ce a spus domnul director ne-a pus pe gânduri. Dacă abordăm problema gresit? Ar trebui să motivăm oamenii? 

Astfel, am ajuns să discutăm, de această dată, cu fondatorul unei agenții de publicitate care a dorit să rămână anonim. Acesta produce zilnic reclame și anunțuri. „Aici utilizăm toate materialele reciclate pe care le putem obține, creând machete colorate din ambalaje sau anunțuri care să atragă atenția trecătorilor de pe stradă.” Cum ajută acest lucru? Oamenii, în special românii, au tendințe să cumpere anumite lucruri în momentul în care o reclamă le place și le implantează dorința de a cumpără. Prin astfel de anunțuri cu texte ce încurajează oamenii să recicleze putem măcar să îi obișnuim cu ideea această. 

Apoi, ne-a venit o altă idee. Am mai făcut câteva căutări și am descoperit un clasament al țărilor europene la generarea deșeurilor de pe străzi. 

 Sursă: ecologic.ro           

România este tot printre ultimele locuri. Acest lucru înseamnă că o mare cantitate din deșeurile totale de pe teritoriul Europei provine și de la noi. Dar de ce Germania sau Slovacia pot să obțină procentaje de doar 1 și 3%? Pentru că în școli copiii sunt educați de mici să recicleze. Aceștia își dertermina părinții să îi urmeze. De asemenea, încălcarea legii se pedepsește prin muncă în folosul comunității. Această este cheia succesului nostru: companii distractive, educația și determinarea oamenilor. Având în vedere categoriile de deșeuri și cantitățile în care sunt întâlnite pe străzi, putem repune în funcțiune spațiile de colactare în care s-a investit nespus de mult în ultimii ani. 

Nu este imposibil să facem România mai curată. Să oferim următoarelor generații un mediu curat. Trebuie doar să convingem societatea că planeta noastră nu este nemuritoare. Și cu ajutorul oamenilor excepționali pe care i-am întâlnit pe parcursul acestei experiențe, ne-am dat seama că, în sfârșit, ne aflăm pe drumul cel bun.

Sursă foto: economieafaceri.ro