De sute de ani, biologii au observat și analizat exemplare ciudate de insecte, crustacee și păsări, care păreau să fie jumătate femelă, jumătate mascul. Practic, trupul lor arăta ca și când ar fi fost împărțit în două părți perfect simetrice, de sexe diferite. Anomalia se numește ginandromorfism și este încă unul din marile mistere ale biologiei, pentru că oamenii de știință nu știu de ce apare.

Primele exemplare de fluturi, crabi, crustacee și păsări cu ginandromorfism au fost identificate cu secole în urmă. Deși știința a evoluat foarte mult și biologii au înțeles cum iau naștere aceste ciudățenii ale naturii, ei nu știu încă de ce se întâmplă acest lucru.

Jumătate din trupul acestor fluturi lor este de mascul și jumătate este de femelă. Arată ca și când cineva ar fi unit la mijloc două jumătăți de sexe diferite. Cercetătorii au observat că fiecare jumătate a corpului se dezvoltă diferit și are structura genetică și anatomică a sexului pe care îl reprezintă.

Și totuși, aceste ființe duc o viață aparent normală. Sunt sănătoase, însă comportamentul lor este ciudat, combinând instinctele ambelor sexe. De exemplu, o pasăre ginandromorfă va depune ouă, dar va încerca de asemenea să curteze femelele din specia sa. Autopsia unui exemplar de acest fel a scos la iveală prezența unui testicul în jumătatea masculină și a unui ovar perfect dezvoltat în jumătatea feminină. Desigur, aceste exemplare nu au de obicei șansa să se reproducă, fiind evitate de celelalte animale și ajungând să fie izolate.

Cercetările au demonstrat că anomalia apare în prima fază de dezvoltare a embrionului, când acesta are între 8 și 64 de celule. În această etapă, una dintre celule nu poate să dividă corect cromozomii care determină sexul. Astfel, o celulă va avea cromozomi masculini și celula sa pereche va avea cromozomi feminini. În final, se va naște o ființă care va fi jumătate femelă și jumătate mascul. Fenomenul nu a fost observat la mamifere, ci doar la păsări, insecte, crustacee, viermi și șerpi. Incidența este de aproximativ un exemplar la un milion în cazul păsărilor  și de unul la 10.000 în cazul fluturilor, a explicat biologul Michael Clinton, de la Universitatea Edinburgh din Marea Britanie, într-un articol realizat de BBC.

Nimeni nu știe de ce apar aceste anomalii, însă studiile au sugerat că expunerea animalelor la o doză constantă de radiații crește semnificativ acest risc. Mai multe exemplare cu ginandromorfism au fost observate lângă Cernobîl și în apropierea centralei atomice de la Fukushima, după dezastrul nuclear din 2011. Însă fenomenul apare și în condiții perfecte de mediu, fiind observat și cu secole în urmă, când nu putea fi vorba de poluare industrială.