Toate vor pluti în larg și în derivă. Sunt deja insule de gunoaie ce acoperă porțiuni întinse din apele Pământului. Ȋn Oceanul Pacific există Marea insulă de gunoaie, o masă uriașă de deșeuri, scufundată pe jumătate în apă, ce acoperă o suprafață de două ori mai mare decât Franța. 

Ȋnsă răul pe care oamenii îl fac astăzi este nimic față de ceea ce va urma, avertizează Forumul Economic Mondial (FEM). Conform unui raport FEM de la începutul acestui an, dacă industria va continua să producă plastic în același ritm și în aceleași condiții ce nu țin seama de mediul înconjurător, în 2050 oceanele lumii vor avea mai mult plastic decât pește. Studiile FEM arată că în ultimii 50 de ani consumul de materiale plastice a crescut de 20 de ori și se preconizează că el se va dubla în următorii 20 de ani. 

Ȋn prezent, ambalajele reprezintă 26% din volumul total al maselor plastice folosite. Rata de reciclare a materialelor plastice, în general, este redusă, cu mult sub ratele globale de reciclare pentru hârtie (58%) și fier (70-90%). PET-urile au o rată de reciclare mai mare decât orice alt tip de material plastic, însă și acest succes este unul modest: la nivel global, aproape jumătate din PET-uri nu sunt colectate pentru reciclare.

Ȋn 2013, conform unui studiu realizat de Ellen MacArthur Foundation, din 78 de milioane de tone de plastic produse la nivel mondial, doar 14% au fost colectate pentru reciclare. 14% au fost arse, 40% aruncate în gropile de gunoi, iar 32% răspândite în mediul înconjurător: păduri, ape, câmpii.

Și în România, plasticul este în topul clasamentului ambalajelor existente pe piață. Astfel, conform Raportului Anual privind Starea Mediului în România din 2014, ultimul publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.), în perioada 2008 - 2012, pe piața românească au fost introduse 1.484.398 tone de mase plastice (298.042 tone doar în 2014, adică cca 16 kg de plastic pe cap de locuitor). O cantitate aproape egală cu cea a ambalajelor din hârtie/carton (1.485.847 tone) și cu mult mai mare decât cea a ambajelor din sticlă (822.050 tone).

Din totalul cantității de ambalaje din material plastic, în cei cinci ani au fost reciclate doar 35%, conform raportului M.M.A.P.. Ȋn comparație, ambalajele din hârtie/carton au fost reciclate într-un procent de 66,5%, iar cele din sticlă - 53%.

Unde ajung aceste deșeuri din plastic? În 2014, M.M.A.P. a realizat expediții în zona 2 Mai - Vama Veche a litoralului românesc, pentru monitorizarea deșeurilor. S-a acoperit o distanță de aproximativ 12 km și a fost adunată o cantitate de 254,53 kg de deșeuri: 58,55% - deșeuri din plastic; 7,78% - deșeuri din metal; 0,27% - deșeuri din sticlă; 27,31% - deșeuri din lemn; 4,69% - plase pescărești; 1,40% - țesături textile.

„Aproape în majoritatea zonelor de plajă au fost identificate deșeuri din plastic (PET-uri, pungi, saci, linoleum, găleți, bidoane etc.). Deșeurile din plastic provin din aruncări efectuate de la bordul navelor/ambarcațiunilor care ies din porturi și, respectiv, de la turiști”, se arată în raportul M.M.A.P..

Sursa foto: www.replicahd.ro

Nu doar litoralul Mării Negre, ci și lacurile și râurile de pe tot cuprinsul României sunt poluate constant cu deșeuri menajere. Ȋn iunie 2014, Hidroelectrica solicita Administrației Naționale „Apele Române” (A.N.A.R.) și Gărzii Naționale de Mediu să determine poluatorii să limiteze sau, după caz, să repare efectele poluării produse, având în vedere că apa furnizată de A.N.A.R. pune în pericol siguranța Sistemului Energetic Național. „Hidrocentrala Porțile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica și circa 65% din serviciile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre”, se menționa în comunicatul Hidroelectrica.

De fiecare dată când râurile se umflă, apele lor se umplu cu deșeurile din gropile de gunoi neautorizate ale localităților riverane, iar în aval se formează uriașe insule plutitoare de mizerii. Ȋn fiecare primavăra, Golful Cerna de la Orșova e invadat de mii de PET-uri. Ȋn martie 2013, o viitură a adus sute de metri cubi de PET-uri și tone de alte deșeuri ce puteau pune în pericol siguranța construcțiilor hidrotehnice de pe Jiu. Volumul total al deșeuri strânse în baraje atunci, în zona câmpurilor deversoare, a fost estimat la 200 de metri cubi.

Fiecare viitură scoate la suprafață gunoaiele depozitate în apropierea apelor cu ani în urmă. Ȋn martie anul acesta, Administrația Bazinală Ape Crișuri avertiza: „zilnic, strângem 10 - 12 metri cubi de PET-uri. Și în Oradea, în fiecare zi strângem 3-4 lăzi de gunoi la priza de apă din Rogerius”.

Sursa foto: www.viata-libera.ro

Poluăm râurile ce ar trebui să ne asigure apa potabilă. Și echilibrul ecologic în mediul în care trăim. Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că dimensiunea exactă a impactului acestor deșeurilor este dificil de estimat. Rapoartele arată că peste 40% din speciile existente de balene, delfini și marsuini, toate speciile de țestoase marine și aproximativ 36% din speciile de păsări marine au ingerat astfel de deșeuri. Ingerarea nu se limitează la unul sau două exemplare, sunt afectate bancuri întregi de pești, precum și stoluri de păsări marine. Bucățile mai mari de plastic reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru viața marină: majoritatea animalelor care rămân prinse în deșeuri sau în plasele și firele de pescuit piedute prin ape nu supraviețuiesc.

 

Sursa foto: Chris Jordan/Washington Post

Ce putem face pentru a opri aceste lucruri? Ar trebui să reducem cantitatea de deșeuri din mase plastice prin reciclare, dar și prin evitarea cumpărării produselor ambalate în plastic și înlocuirea acestora cu altele, similare, ambalate în carton. Putem ajuta și având grijă ca, ori de câte ori mergem în excursie, la picnic sau la plajă, să nu lăsăm în urma noastre gunoaie. Putem ajuta și explicându-le altora ce înseamnă un PET, o sacoșă de plastic sau un alt deșeu abandonat în natură. Salvarea planetei stă în mâinile fiecăruia dintre noi!