ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Laserul de la Măgurele, proiect cofinanțat din fonduri europene, a atins 10 PetaWatts, cea mai mare putere din lume, a anunțat miercuri Guvernul României, confirmând astfel informația publicată de ActiveNews acum cinci zile.

„Avem toate motivele să ne mândrim cu faptul că oamenii de știință români, alături de specialiști de talie internațională au reușit construirea celui mai puternic laser din lume. Beneficiile implementării proiectului Extreme Light Infrastructure sunt multiple. Specialiștii au făcut un pas uriaș în căutarea unor răspunsuri practice în domenii importante precum înlocuirea tehnologiilor costisitoare în domeniul energiei sau cercetarea unor metode revoluționare în domeniul medical. Felicit echipa de cercetători de la ELI-NP și îi asigur de întreaga susținere a Guvernului”, a transmis premierul Viorica Dăncilă.


Componenta românească a Proiectului ELI este axată pe domeniul fizicii nucleare (ELI-NP) și se construiește la Măgurele, în cadrul Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH).

Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, s-a aflat în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, puterea propusă de 10 PW, cea mai mare putere din lume.

Denumit pe scurt „Laserul de la Măgurele”, ELI-NP este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două brațe a câte 10 petawați fiecare, 10 petawați însemnând 10% din puterea Soarelui), și un generator de radiații gamma cu caracteristici performante.

Ideea de ELI-NP ( Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) s-a născut în 2005, la inițiativa comunității europene a cercetătorilor laseriști și în principal a cercetătorului francez Gérard Mourou. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 țări. Câștigătorii au fost România, Republica Cehă și Ungaria.

Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocați de Comisia Europeană și restul din bugetul guvernului român.