ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Procurorul general al României, Augustin Lazăr, spune că rețelele de crimă organizată transnaționale se folosesc de criminalitatea de mediu pentru a spăla banii proveniți din traficul de droguri, fiind implicate și în traficul de deșeuri și produse chimice periculoase, după ce se falsifică documentele de descriere a produselor periculoase, pentru a scăpa de controlul autorităților.

„Rețelele de crimă organizată transnaționale se servesc adesea de criminalitatea de mediu în scopul de a spăla banii proveniți din traficul de droguri. Grupurile infracționale transnaționale sunt implicate în traficul de deșeuri și produse chimice periculoase, folosindu-se adeseori de etichetarea înșelătoare, în scopul de a scăpa de controlul exigent al organismelor chemate să aplice legea”, a declarat Augustin Lazăr la conferința cu tema „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”, potrivit News.ro.

Lazăr a precizat că, potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Interpol din iunie 2016, în prezent criminalitatea ecologică a atins recordul, cu o valoare estimată la 258 miliarde de dolari, depășind astfel de departe traficul ilegal de arme ușoare.


„În acest din urmă deceniu, infracționalitatea contra mediului a cunoscut o creștere de la 5 la 7% pe an. Aceasta înseamnă că infracțiunile de mediu - care cuprind comerțul ilegal cu specii ale vieții sălbatice, criminalitatea întreprinderilor, mai ales în sectorul forestier, exploatarea și vânzarea ilegală a mineralelor, pescuitul ilegal, traficul de deșeuri periculoase ori frauda cu credite de carbon - cresc de două-trei ori mai repede decât PIB-ul mondial”, a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a arată că dimensiunea reală a fenomenului infracțional în domeniul criminalității de mediu nu este în totalitate cunoscută, iar dosarele penale cuprind doar o mică parte a infracțiunilor din acest domeniu.

„Este de necontestat faptul că infracționalitatea ecologică reală, rămasă ascunsă, este în țara noastră mult mai importantă decât cea descoperită, sesizată și cercetată administrativ sau penal și, în orice caz, incomparabilă cu cea pedepsită conform legislației în vigoare.  O atare reacție penală neconvingătoare are multiple explicații, dar în mod evident are implicații tot mai grave asupra cadrului de viață al cetățenilor, condițiilor de existență ale societății românești și stării economiei naționale”, a spus Lazăr.