ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un proiect destinat colectării deșeurilor din județul Maramureș a stârnit nemulțumirea locuitorilor din comuna Fărcașa, pe teritoriul căreia ar trebui să apară viitorul depozit.

Practic, pe teritoriul satului Sârbi din comuna Fărcașa ar trebui să apară un depozit, zis ecologic, pe care deja localnicii l-au botezat deja "groapa de gunoi a Maramureșului".

Sătenii sunt nemulțumiți de faptul că pentru construcția acestei gropi de gunoi se va distruge o zonă extraordinară, una dintre cele mai frumoase din județ și din țară. De asemenea, ei sunt supărați că la ei în comună va fi adus gunoi din tot județul și va fi incinerat.
 
Conform proiectului de aproximativ 70 de milioane de euro urmează să fie construite două depozite ecologice de deșeuri menajere, investiții care vor crea 96 de locuri de muncă, câte 48 pentru fiecare depozit, susțin autoritățile. Inițial, groapa trebuia să se realizeze în altă parte, dar rând pe rând,  sătenii din Arieșul de Pădure, Bogdan Vodă, Vișeu de Jos, Petrova, Giulești, Călinești, Rozavlea, Șomcuta Mare, Satulung, Recea s-au revoltat, așa că s-a ales satul Sârbi din Fărcașa. Primarul susținea în 2010 că sătenii au fost de acord:
 
"320 din cei 370 de localnici cu drept de vot din satul Sârbi și-au dat acordul în scris și am votat noul amplasament în Consiliul Local, cu zece voturi pentru, doua împotrivă și o abținere", a spus  atunci Ioan Stegeran, edilul local.
 
Doamna Emilia Bură, localnică din Fărcașa, conduce asociația Euroarmonia și este sufletul mișcării de apărare a comunei Fărcașa. Ea spune că există interese foarte mari pentru ca această groapă de gunoi să se facă la Fărcașa, primarul având interese de afaceri cu firma austriaco-americană ce construiește sistemul respectiv.

"E un interes mare de sus, firma americano-austriacă de care depind afacerile primarului nostru penticostal este în spatele atragerii aici a depozitului de gunoi. Nu am dovezi, dar eu asa cred,  că ei sunt, doar că vin sub  protecția unei alte firme străine ca să nu se compromită aici și cer să investească într-un incinerator de deșeuri. E strigător  la cer că vor aduce deșeuri din toate părțile și le vor arde la noi să obțină profit din curent și să-și scadă cheltuielile la fabrică utilizând și apa caldă ce rămâne în procesul de incinerare a deșeurilor. Așa investitori am așteptat noi??? Pai noi aici niciodată nu am fi investit în așa ceva, aici sunt oameni gospodari le-ar fi fost rușine să facă profit din arderea gunoiului, și atunci să permitem unei firme străine, nu? Ei cu profitul și noi cu  poluarea, că mai nou așa e modă și mai au și așteptări să ne bucurăm că ce progres e la noi!!!! Chiar așa vor reuși să ne prostească?? De ce nu le incinerează la ei, știti că în UE au fost închise deja peste 150 de incineratoare ?? Ati văzut acest filmuleț (clipul de mai jos -n.n)??  Acolo acum sunt înfloriți teii, nu se poate așa ceva din moment ce Maramureșul are peste 30.000 ha terenuri poluate cu cianură și metale grele să facă proiectul acesta într-o zonă ocolită de poluare unde strică. Nu știu cum vor evolua lucrurile, dar aici la noi ni se arată cel mai sălbatic sclavagism", ne-a declarat doamna Bură.
 
Compania respectivă, Eaton Electric, este reprezentanta în România a concernului Eaton "unul dintre cei mai importanti producatori mondiali de echipamente electrice de joasa tensiune si de solutii de automatizare, care include intre brand-urile sale nume cunoscute precum Moeller, Holeck, Westinghouse, Cutler Hammer, etc."

În localitatea Sârbi din Fărcașa, compania americană a deschis o școală profesională, care are rolul de a scoate angajați pentru sistemele Eaton din comună.

 

Localnicii au realizat și o petiție, pe care o puteți semna accesând acest link, în care sintetizează consecințele pe care le avea noul sistem asupra comunei Fărcașa:

  • va distruge un sistem funcțional de reciclare care poate fi promovat ca model de bune practici pentru România și va determina relocarea, cu camionul, a trei gropi de gunoi istorice construite în anii 60;

  • va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea avengură va descuraja cetățenii în implemetarea strategiilor responsabile față de mediu;

  • va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătații populației și economiei locale.

Emilia Bură și ceilalți au și o alternativă la proiectul primarului Ioan Stegeran(membru PSD; fost în PDL până în 2014):" Zero Waste este un proiect etic, eficient și vizionar, pentru a ghida oamenii în schimbarea stilului de viață și practicile lor să imite ciclurile naturale durabile. Zero Waste înseamnă proiectarea și gestionarea produselor și proceselor pentru a evita în mod sistematic și elimina volumul și toxicitatea de deșeuri și materiale, de a conserva și a recupera toate resursele, pentru a nu le arde și a nu le îngropa. Zero Waste înseamnă: reducerea, reutilizarea, reciclarea și compostarea deșeurilor, și nu arderea și îngroparea lor. Implementarea Zero Waste va elimina toate evacuările de teren, apă sau aer, care sunt o amenințare la adresa sănătații mediului, a sănătății oamenilor, animalelor și plantelor. În urma implementării acestui proiect au de câștigat atât cetățenii, pentru că ei nu vor plăti pentru deșeurile reciclabile și compostabile, ci doar pentru deșeurile reziduale, dar câștigă mai ales societatea. Știm cu toții că obținerea materiei prime înseamnă decimarea munților, defrișarea pădurilor, pentru prelucrarea căreia trebuie gaze obținute adeseori prin otrăvirea pământului. Dar reciclarea va diminua necesarul de materie primă, iar compostarea va readuce în sol materiile organice, fără a dăuna mediului înconjurător".