Marius Manole, unul dintre cei mai mari actori, dar și unul dintre cei mai solicitați, joacă de o vreme încoace cam în 18 spectacole, patru sau cinci la Teatrul Național, încă patru la Bulandra, altele trei la Metropolis și cinci la Godot.  Cu toate acestea, și-a făcut timp să ne vorbească, într-un interviu pentru ActiveNews, despre Crăciunul de altădată, cum trăiește Sărbătoarea Nașterii Domnului, cu ce se sentimente se întoarce de fiecare dată în casa părintească de la Iași.

Ce înseamnă Crăciunul pentru dumneavoastră?
Este o sărbătoare importantă, este Nașterea Domnului și ea trebuie sărbătorită ca atare. Nu neapărat prin mese festive și mâncăruri, e momentul de primit colindători, însă s-au cam schimbat lucrurile. De exemplu acasă, la Iași, unde petrec eu Crăciunul, copiii nu prea mai umblă cu colindul, mai vine câte unul foarte rar. Înainte nu închideai ușa că veneau alții, și eu mergeam cu colindul. Dar, dincolo de toate acestea, e o Sărbătoare creștinească foarte importantă. În primul rând, cred că având gândul acesta trebuie să trăim zilele astea, și postul Crăciunului, și primenirea care ar trebui să se întâmple, și curățirea  - și casa, și sufletele, și mintea. Despre asta e vorba la Crăciun, nu despre a face cozonaci, de a mânca în primul rând. E vorba aici despre slujba de la biserică și despre multe alte lucruri. Dar comercianții ne-au luat această bucurie, s-au băgat și au reușit - în perioada asta fiind și noi extrem de vulnerabili - să ne mute gândul și atenția de la ce era important. Consumerismul este una dintre cauze.

Cum sunt Sărbătorile de iarnă acum, în comparație cu ce trăiați odinioară?
În continuare, Sărbătorile de iarnă au farmecul lor. Pentru mine sărbătoarea preferată este Paștele. Și Crăciunul este o sărbătoare deosebit de frumoasă, mai ales când e zăpadă. Și din punctul acesta de vedere s-a schimbat Crăciunul. Dar, dat fiind faptul că eu plec tot timpul de Crăciun la mine acasă, la Iași, facem Crăciunul în familie, măcar și pentru acest fapt, pentru mine este o sărbătoare extrem de specială, pentru că nu prea ajung acasă în timpul anului. Nu mai este ca pe timpul copilăriei, aș minți să spun că este, nu mai este la fel de frumos. E adevărat că atunci așteptam Moșul, credeam în el, eram foarte emoționat să văd ce cadouri primesc . Acum știu că Moș Crăciun nu mai vine, cadouri nu mai sunt, dar este o sărbătoare pe care o aștept în continuare cu mare plăcere, mă bucur de fiecare dată și aștept perioada asta. Iubesc colindele foarte tare și îmi place să le ascult. În schimb, nu-mi place Revelionul, nu mi se pare că e o sărbătoare. Se trece dintr-un an în altul, e adevărat, dar nu are o semnificație, nici măcar religioasă, nici istorică. De multe ori, Revelionul mă prinde chiar și-n pat, dormind, nu sunt fanul petrecerilor. Am fost când eram mai tânăr.

Și colindele cu ce au fost înlocuite la Iași?
Din păcate nu mai vin colindători nici la Iași, colindelor le-a luat locul nebunia asta cu petardele, nu știu de ce li se pare creștinește să aprindă petarde în fața blocului. La radio mai auzi colinde și, dacă ai norocul să locuiești, cum stau eu, lângă Mitropolie, câteodată trec să ne colinde cei de la Facultatea de Teologie, vin cam 20 și atunci, da, este un moment foarte frumos.

Când ați petrecut ultimul Crăciun ca în copilărie?
Nu am mai petrecut un astfel de Crăciun de mult timp, eu am plecat de zece ani de acasă și, chiar dacă m-am întors, nici eu nu mai am curățenia și liniștea să mai fac Crăciunul cum îl făceam odată, când eram lipsit de griji, când responsabilitatea nu era la mine. 

Ce amintiri v-au rămas din acea perioadă?
Singura mea amintire puternică de Crăciun este faptul că la ai mei acasă, la Iași, toate luminile erau aprinse, în toată casa, mirosea a mâncare, veneau colindătorii și la ora 11 jumătate seara puneam masa și mâncam cu părinții mei și ne uitam la brăduțul pe care tocmai îl făcuserăm în seara de Ajun. Ne împărțeam între colindători și brad, de aceea facerea bradului dura trei - patru ore bune. Și îmi mai amintesc că furam bomboanele din pom, dimineață nu mai era decât staniolul și puneam vată în locul lor. Mă certa mama, mă trăgea de urechi că iar am mâncat bomboanele din pom peste noapte. Eu ceream să dorm în camera cu bradul, care era camera părinților mei, și dormind cu bradul, sigur că mă înfigeam și în bomboane. Așa, până dimineață, era numai vată în staniol. 

Dar parcă nici bradul nu mai miroase la fel...
Nu, nu mai are același miros, dar poate ne-am schimbat noi. Poate un copil de cinci - șase ani vede bradul curat, cum îl vedeam și noi. Nu știu, poate că schimbarea e la noi, nu-mi dau seama. 

Un colind preferat aveți?
Îmi plac foarte tare colindele tradiționale. Da, „Florile dalbe” cred că se cheamă, începe cu versul „Scoală, gazdă, din pătuț...”. E un colind foarte frumos, pe care l-am cântat de când eram mic și-l cântam și la profesorii noștri, când mergeam în facultate cu colindul.
 
Aveți un ritual anume de Crăciun?
Bradul îl facem și acum, sărmăluțele de la Iași, slujba de la biserică.... O ascultam pe Rodica Mandache citind despre 11 lucruri pe care trebuie să le facem în seara de Crăciun, printre care să legăm de chiuvetă un bănuț de aur, să punem în apă o nucă, cu care să ne spălăm, ca să nu ne molipsească. Se spune că diavolul otrăvește apele în noaptea de Crăciun și erau vreo 11 lucruri. I-am spus „Păi, doamna Rodica, dacă faci toate ritualurile  astea, nu mai ai timp să petreci Crăciunul”.



2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.