Tradiția locală păstrează vie prezența Sfântului Apostol Andrei la Peștera din comuna Ion Corvin, județul Constanța, în colinde și alte creații folclorice, dar și prin diverse scrieri din ultimul secol. Chiar și în zilele noastre, dobrogenii știu că: „Sfântu` Andrei când a vinit, ci c-a vinit pă jos c-un băț în mână. El n-a stat mult, fo două zile, dac-a stat și, când a plecat, a plecat fără băț. Spune că i-a fost seti, ș-a fost dat cu bățu-n stâncă ș-a ieșit apă. A tot chicurat pân-a stat. Bătrânii așa spun”.

Deși a existat un pelerinaj de vară constant la Peșteră, în perioada interbelică, și chiar a fost amenajat un paraclis în interiorul ei atunci, regimul comunist a avut grijă să șteargă aproape din rădăcini această tradiție, iar paraclisul să fie dezafectat, scrie ZiuadeCionstanța.

În toamna anului 1990, la cererea a doi călugări, cu metania din Mănăstirea Neamț, ieromonahul Victor Ghindăoanu și monahul Nicodim Dincă, dobrogean de fel, Arhiepiscopia Tomisului, condusă de arhiepiscopul Lucian Florea, a aprobat înființarea unui schit la Peșteră, care a depins pentru o perioadă de Mănăstirea Dervent.

Odată cu trecerea anilor și înflorirea mănăstirii de la Peștera Apostolului Andrei, a crescut interesul pentru acest „leagăn al creștinismului românesc”, și, odată cu acesta, și numărul pelerinilor, care a devenit din ce în ce mai mare, atât anual, cât mai ales de ziua Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie.

Într-un asemenea context, a  fost o chestiune de timp până ca la Peșteră să ajungă și preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atfel, pe 11 august 1997, preafericitul Teoctist, însoțit de Lucian Florea, Arhiepiscopul Tomisului, au vizitat Mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei”. Potrivit tradiției patriarhul a fost primit, în sunetele clopotelor, de obștea mănăstirii, în frunte cu starețul de atunci, protosinghelul Neofit Oană.
 
Momentul întâlnirii dintre întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române cu locul unde a predicat pentru prima dată Apostolul Andrei pe teritoriul țării noastre, îl regăsim consemnat într-un document din arhiva Arhiepiscopiei Tomisului:
 
 
„În atmosfera de intonare a imnului arhieresc, pășind cu fiori de evlavie rebătătoritele cărări sfințite de pașii Sfântului Apostol Andrei și ucenicii săi, Părintele Patriarh s-a oprit în fața acestei monumentale peșteri care constituie cel dintâi locaș natural de rugăciune din țara noastră. Privirile sale sorb priveliștea, iar fiorul sacru îi pătrunde în profunzimea sufletului. Intrând înăuntrul Peșterii, momentul devine și mai emoționant... în locul cel mai tainic, pe Sfântul Altar se află Sfânta Evanghelie. Preafericitul Părinte Patriarh a consemnat în paginile ei, cu emoție unică, însemnătatea locului”.
 
Aici, în interiorul Peșterii, Părintele Patriarh a rostit un cuvânt emoționant:
 
„Prezența acestei peșteri aici este o mărturie istorică, este dovada Apostoliei Bisericii noastre. Sfântul Apostol Andrei, care s-a învrednicit să fie chemat cel dintâi la apostolie, a fost acela care i-a vestit și lui Petru că L-a găsit pe Mesia. De această întâietate s-au bucurat de fapt strămoșii noștri în ascultarea Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acesta este temeiul demnității noastre ca români și creștini în acelși timp. Multe popoare din Europa și din lume doresc să aibă asemenea mărturie de credință, așa cum se află aici, la noi, Peștera Sfântului Apostol Andrei. Din acest loc, cuvântul Mântuitorului Hristos s-a răspândit prin ucenici și a luminat în tot spațiul carpato-danubiano-pontic locuit de români, și a rodit din belșug”.