Mitropolitul Teofan a oferit, luni, de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, distincția „Crucea Moldavă” preoților din Arhiepiscopia Iașilor care au construit biserici în perioada comunistă, informează Doxologia.ro.

Potrivit sursei citate, 17 preoți care au zidit biserici în perioada comunistă au fost decorați, primind, pe lângă distincție, o Sfântă Scriptură cu scris mare și o icoană litografiată cu Sfânta Parascheva și cu Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei.

„Aduc în fața dumneavoastră, spre cinstire, câțiva dintre preoții Arhiepiscopiei Iașilor. Se apropie, cu mila lui Dumnezeu, sărbătorirea a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Puțin câte puțin trec anii și uitam de acea perioadă de dinaintea lui decembrie ’89. Veteranii de război s-au dus sau se duc unul câte unul spre Împărăția Cerurilor. Cei care au pătimit în închisori, de asemenea ne părăsesc. Am socotit de bine, la apropierea acestui soroc, să ne aducem aminte de câteva clipe luminoase care au răzbătut ca o stea strălucitoare prin întunericul acelor vremi – și anume, de câțiva dintre preoții care mai sunt în viață și au zidit biserici înainte de 1990”, a subliniat IPS Părinte Mitropolit Teofan.

Distincția „Crucea Moldavă” a fost primită de către preoții Curtean Ioan Zaharie, Bogus Gheorge, Sârbu Vasile, Rusu Mihai, Apostol Petru, Lăzărescu Eugen, Artemie Moldovan, Capșa Constantin, Florea Aurel, Dogariu Gheorghe, Lunic Aurel, Iușcă Paul și Mihai Nica, au primit din partea Sfintei Mitropolii, ordinul „Crucea Moldavă”. De asemenea, pr. Dănilă Ioan, Lucian Leonte, Ailincăi Dumitru, Manoliu Ioan au fost răsplătiți cu „Crucea Specială”.

Timp de aproape jumătate de veac, scrie Doxologia.ro, istoria României a fost marcată de dominația regimului totalitar-comunist, credința românilor fiind pusă la grea încercare. Ideologia care îl caracteriza nu avea niciun punct de intersecție nici cu doctrina și morala creștină ortodoxă, nici cu alte religii, pe care le considera otravă sau „opiu” pentru popor si despre care credea că sunt deosebit de periculoase prin faptul că ar putea influența populația.

Astfel, în această perioadă, peste 40.000 de locuințe, monumente de artă și cultură, mănăstiri și biserici au fost dărâmate, unii preoți au fost condamnați și întemnițați, iar alții, prin daniile credincioșilor și ale administrațiilor eparhiale, au reușit să renoveze, consolideze sau chiar să edifice locașuri de închinare, în contextul în care Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte au fost supuse mai multor presiuni, restricții și persecuții.

Foto: Doxologia.ro.