ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În România, aproape cinci milioane de oameni, adică un sfert din populația țării, se zbat în sărăcie severă. Majoritatea se află în mediul rural sau în fostele zone mono-industriale.

Rând pe rând, guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria au promis marea cu sarea și au fluturat proiecte mărețe antisaracie arata o statistică găzduită de emisiunea Income de la Antena 3 . 

Între timp, nivelul de trăi al românilor nu a crescut și nici numărul celor aflați în sărăcie nu a scăzut, astfel că: 
- 1 din 8 copii din mediul rural merge la culcare flămând 
- în mediul rural, sărăcia este de trei ori mai mare ca la oraș
- o treime din populație nu-și permite să cumpere strictul necesar pentru un trai decent.

Prețul produselor alimentare este sensibil egal în toată Uniunea Europeană. Diferența între costul coșului de consum al unui neamț (39,64 de euro) și cel al unui român (23,94 euro) este de numai 15,7 euro. Un neamț câștigă însă, în medie, 2.300 de euro, adică de cinci ori și jumătate mai mult decât un român subliniază jurnaliștii Antenei 3. 

În luna octombrie 2015, salariul mediu net în România a fost 1.871 de lei, ceea ce înseamnă 422 de euro, al doilea cel mai mic câștig salarial mediu din UE, după bulgari, care încasează lunar 399 de euro. În Polonia, cea mai dezvoltată țară din regiune, salariul mediu net era de 751 de euro. 

Comentariul redacției
Reducerea decalajului față de media UE cu care se laudă Guvernul tehnocrat (a fost alcătuit recent un astfel de program cu orizont de timp 2020) este o utopie cât timp economia contează în mică măsură pe producție iar veniturile salariale reduse nu pot urca la cer serviciile și comerțul (consumul). Asta în condițiile în care stimularea producătorilor autohtoni, mici și oropsiți cum sunt ei, este privită mai mereu chiorâș de cerberii autohtoni ai economiei de piață și oficialii europeni iar încurajarea majorării veniturilor populației (majorarea salariului minim) este combătută din aceleași zone ca descurajare a investițiilor străine și reducerea numărului de locuri de muncă, în special pentru tineri. 
Din păcate, după ce că autoritățile nu fac nimic pentru încurajarea producătorilor români din mediul rural iar subvențiile agricole au fost foarte mult întârziate în acest an, apar tot mai multe reguli și norme care să-i alunge pe țărani și din piețele unde își câștigau câțiva bănuți pentru plata utilităților. Produsele țăranilor nu sunt sigure ni se tot sugerează timp în care mâncăm plastic de calitate cu aspect de roșie de expoziție, brânză din prafuri și carne cu hormoni care asigura creșterea "lentă” a unei zburătoare de la stadiul de ou la cel de pui ambalat, în doar 6 săptămâni (există și variante mai rapide!). În aceste condiții, cu acces restricționat la credite a agricultorilor, cu diferențe de tratament în ceea ce privește valoarea subvențiilor în UE și tratament discriminatoriu în relația cu hipermarketurile, ne așteptăm ca mediul rural din România să trăiască altfel decât în economia de subzistență?