1 iulie 1822: Are loc abolirea regimului fanariot și restabilirea domniilor pământene în Moldova și Muntenia

Revoluția din 1821 a lui Tudor Vladimirescu a reușit să determine sfârșitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Țări Române. Domniile lui Ioniță Sandu Sturdza în Moldova și a lui Grigore al IV-lea Ghica în Muntenia au fost primele domnii pământene după o lungă perioadă a domniilor fanariote în Muntenia și Moldova.
Perioada domniilor pământene a constituit tranziția spre organizarea modernă a societății, dar atât Grigore D. Ghica în Muntenia, cât și Ioan Sandu Sturdza în Moldova, nu au avut nici răgazul, nici mijloacele necesare, pentru a profita de un climat de stabilitate politică, de ordine pentru a realiza reformele menite să reînnoiască structurile societății, să reformeze instituțiile statului, prin măsuri administrative ei reușind doar să diminueze abuzurile.
Primul domnitor ales de boieri și de biserică, după tradițiile pământenești în Muntenia, a fost Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828). S-a deschis astfel o nouă etapă de luptă pentru realizarea în condiții noi a dezideratelor naționale. Frământările sociale în acest scop au încetat.
În anul 1827, a început un nou război ruso-turc, în cadrul căruia, după doi ani, armatele rusești, învingătoare, au silit Poarta Otomană să capituleze și să semneze Tratatul de pace de la Adrianopol, din 14 septembrie 1829, o parte din prevederile acestuia, care se refereau la Principatele Române, fiind incluse în „Actul osăbit pentru Prințipaturile Țara Românească și Moldova”.
În Moldova, pentru prevenirea organizării mișcării revoluționare după modelul din Muntenia, turcii au desființat domniile fanariote și au declarat stare de ocupație pentru un an, creând condiții ca boierii și biserica să aleagă un domnitor cu respectarea tradiției și regulilor pământenești.
Primul domnitor ales în aceste condiții a fost Sandu Sturdza (1822-1828). Mica boierime din acest grav amputat principat românesc a prezentat, în anul 1824, în Adunarea Obștească de la Iași, un memoriu cu cereri din proclamația-program citită la Padeș în anul 1821 și propunea înființarea unei oști formate din 4000-5000 de oameni.
Surse:
1) istoria.md
Susține ActiveNews

Participă prin sprijinirea noastră
la lupta pentru Adevăr!
la lupta pentru Adevăr!
căci mâine nu se știe ce ne mai așteaptă.
Pe același subiect

Coșmarul de 15 minute – Te culci Om și te trezești, Doamne ferește, Gândac!

Mărturisirea lui Zelenski care pune Războiul din Ucraina sub Semnul Întrebării

Exclusiv EVZ. Ion Cristoiu o deconspiră pe influențărița cîțistă Ana Morodan, reținută pentru droguri și alcool la volan: ”Se confirma mașinăria infernală pusă la cale de servicii”

Când or să cadă avioanele din cauza vaccinării piloților cine o să plătească? Comandantul aeronavei aterizate de urgență pe Otopeni și-a pierdut cunoștința în timpul zborului. Dacă secundul era la toaletă azi aveam 184 de morți plus personalul TAROM

Ucraina zdrobește România: Intră cu Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport pentru Dunăre - Marea Neagră

Elena Radu: Vor să înstrăineze peste 240 de regii și peste 1.000 de întreprinderi cu capital de stat, între care Nuclearelectrica, CEC Bank, Salrom, Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Portul Constanța. PETIȚIE CONTRA JEFUIRII ROMÂNIEI
Recomandările noastre

Ce a fost Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941? NKVD-ul a vrut să scape de românii patrioți, anticomuniști. Supraviețuitorul Petru Huțan: „Trăgeau după noi ca după iepuri”. Victor Roncea: O mărturie video pentru ISTORIE

1 aprilie 1941, una dintre cele mai negre zile din istoria poporului român. 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. MĂRTURII de la fața locului și VIDEO cu supraviețuitorul Petru Huțanu
Persoane: Mihai Dimitrie Sturdza Tudor Vladimirescu
Subiecte: Revoluția de la 1821 Tudor Vladimirescu
Organizații: Academia Română
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (1)