ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


* Articol publicat de directorul ziarului Bursa, Florian Goldstein(MAKE), în data de 2-3 octombrie

 
La moartea fostului comic Alexandru Arșinel, fostul ziarist Cristian Tudor Popescu găsește o nouă oportunitate să se promoveze prin infamie, scriind pe pagina lui de Facebook:
 
"Istoria artelor nu duce lipsă de mucavale perene. În rolul de mort înregistrează așa-zisul comic, care, atârnat în meserie de fusta cu adevărat marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile, poate cel mai mare succes al carierei sale, comparabil cu cel al vânătorului de rinichi."

Aici trebuie observat că Alexandru Arșinel este un fost comic, pentru că a murit, în timp ce Cristian Tudor Popescu este un fost ziarist, deși trăiește.

Dar, nu atît demiterea lui Popescu de la Digi24 face din el un fost ziarist, cît, mai ales, fracturile lui logice și ticăloșia.

În conștiința publicului, Stela Popescu și Alexandru Arșinel s-au consacrat ca un cuplu comic de mare succes și abia în plan secund au fost personalități actoricești distincte.

Prin urmare, a-l judeca izolat pe Arșinel, ignorîndu-i contribuția la succesul cuplului, este ilogic.

Nu au fost Stela Popescu "sau" Alexandru Arșinel, ci Stela Popescu "și" Alexandru Arșinel.

Dar această operațiune intelectuală ilicită, menită de fostul ziarist să-l minimalizeze nedrept pe Arșinel, are un scop ticălos: de cînd a fost dat afară de la Digi24, Cristian Tudor Popescu este ahtiat să reintre în atenția publicului și nu știe să facă asta prin talent. Textul lui, deși scurt, prezintă repetiții și este prost scris, începînd cu propoziția "Ministrul S. Cîmpeanu a fost demisionat din funcție".

 Infamia lui Cristian Tudor Popescu, la moartea lui Alexandru Arșinel

Este greu să hotărăști dacă fostul ziarist ignoră limba română (corect este "a fost demis"), sau chinuie niște umor (adică, cum ai spune că președintele Lukoil Ravil Maganov "a fost sinucis" căzînd de la etaj).

Fostul ziarist nu știe să revină în atenția publicului prin judecăți pertinente, ci prin judecăți impertinente, așa cum a făcut-o la începutul carierei sale.

Cu ani în urmă, unul din editorialele sale din Adevărul începea cu o propoziție scurtă, care aserta, la timpul prezent, că interacționează sexual cu propria mamă a domniei sale.

S-a înjurat de mamă, el singur, pe sine, se.

A dovedit iresponsabilitatea cuvîntului său.

Așa înțelegea mult mai tînărul Cristian Tudor Popescu să se promoveze și de atunci nu a evoluat, căci așa face și acum ca să-și adune public, oripilindu-l și călcînd în picioare ceea ce ține de demnitatea socială, fie și nejustificat.

Fostul ziarist își ia avînt să încheie apoteotic: "Iluzia că moartea și timpul despart grâul de neghină e o iluzie. De unde și putrefacta cugetare < < Despre morți numai de bine > >".

Nu, acest îndemn "Despre morți numai de bine" nu este "putrefact", ci din contră, civilizator, cu intenția să prevină mahalagismele de felul acestuia al lui Cristian Tudor Popescu (la care a strîns numeroși aderenți, reflectînd nivelul său de toxicitate în morala societății noastre).

Dacă nu vor fi fost oameni abjecți sau criminali, atunci judecata care "desparte griul de neghină" cred că trebuie lăsată în responsabilitatea difuză a comunității (sau a lui Dumnezeu, la un popor credincios cum este al nostru), căci autoapărarea nu mai este posibilă "Și dragostea lor, ura lor și pizma lor au pierit de mult și nu se vor mai bucura niciodată de ceea ce se face sub soare". (Eclesiastul; Capitolul 9:6)

Însuși articolul de față, care îi deconspiră lui Cristian Tudor Popescu lipsa de scrupule, intră în capcana strategiei sale de promovare și de aceea, am pregetat să-l scriu, dar m-am gîndit că publicul care a prețuit cuplul Stela Popescu și Alexandru Arșinel face să merite replica.

Și tot așa, cred că nivelul nostru de civilizație se cuvine reparat.

Un tragedian mort se găsește în prelungirea a ceea ce a jucat în viață.

Cred că un comedian mort este o figură dintre cele mai tragice.

Solemnitatea unui zîmbet de-a pururi înghețat.

Pe lîngă exploziva Stela Popescu, Alexandu Arșinel a prezentat contrastul necesar de perpetua îngrijorare naivă, care, sub presiunea partenerei sale, ajunge la concluzii șocante, stîrnind rîsul.

A fost omul aproximativ și șovăitor, căruia mereu îi lipsește aerul; el a jucat un personaj cu care chiar semăna.

Să fie iertat!