Un nou episod al adevărurilor istorice explicate de academicianul Ioan-Aurel Pop,  la Trinitas TV, o nouă întrebare la care rectorul Universității Babeș- Bolyai din Cluj Napoca răspunde, în cele cinci minute ale emisiunii, așa cum ne-a obișnuit.
 
 Pentru cei care azi pot pune la îndoială dacă „Este Mihai Viteazul un simbol?”, profesorul Ioan-Aurel Pop le amintește că domnitorul care înfăptuit prima Unire a românilor a avut „o dimensiune europeană” și, precum Ștefan cel Mare, și-a pus mica lui țărișoară în slujba creștinătății. Un alt argument adus de academicianul  Ioan-Aurel Pop este acela că Mihai Viteazul „a construit biserici românești în Transilvania și a creat conștiința că Transilvania poate să devină și politic românească”. Din păcate, spune cu amărăciune profesorul Ioan-Aurel Pop, dacă încerci acum să spui aceste lucruri, ești etichetat drept „naționalist”.  „Dacă nu le spunem, devenim ignoranți”, încheie președintele Academiei Române.
  
„Mihai a mai fost ceva de care am uitat astăzi. A avut o dimensiune europeană. Era așteptat ca apărător al Constantinopolului. Mihai a spus că și-a pus această țărișoară a lui în slujba creștinătății și, aproape ca Ștefan cel Mare, care zis că Moldova este poarta creștinătății, și el a gândit în același fel. Și a încercat să creeze o forță puternică. Geniul lui a fost că forța a fost făcută din români și din țări românești, în majoritate, chiar dacă trăiau și alții în aceste țări, și că a lăsat un Testament. 

Mihai Viteazul este simbol național astăzi tocmai pentru acest testament pe care l-a lăsat. Dacă nu, erau alții, Vlad Înecatul, Petru Șchiopul, care puteau să fie simboluri naționale dacă făceau ceva pentru țara asta. Intuiția poporului nu e întâmplătoare. Și eu nu pot, ca istoric român sau ca membru al Parlamentului, să decretez că Mihai Viteazul nu mai e erou național. Sau că Mihai Eminescu nu mai e poet național. Astea sunt copilării.

Iar când a ajuns la Iași, în mai, a avut de lucru acolo câteva săptămâni, până a supus Moldova. În iulie, la început, la Iași, se intitulează „Domn al Țării Românești, al Ardealului, și-a Toată Țara Moldovei”. Și mai face ceva: Stema Unică a celor Trei Țări, cu sigiliu. Acvila munteană, bourul Moldovei și turnurile transilvane le pune împreună. Acestea nu sunt planuri de Unire? Nu de unire, ca să faci o Românie. Dar de unire ca să faci o Dacie puternică și să aperi valorile civilizației europene de asalturile care veneau dinspre sud. 

Istoricii care se ocupă de Evul Mediu și de începuturile perioadei moderne au descoperit azi cum era de prețuit Mihai Viteazul în epocă sau după moarte. Când Gheorghe Brancovici spune că „au lățit puterea neamului românesc Măria-Sa, unind câteșitrei țări”.

De ce portretul lui a fost pus în biserici din Transilvania, înainte de pașoptisim, fiind adorat ca un sfânt? O să spuneți că era ctitor, iar ctitorii se puneau. A construit biserici românești în Transilvania, a creat conștiința că Transilvania poate să devină și politic românească. Transilvania era în mare parte etnic românească, pentru că românii erau cel puțin două treimi din populație, iar ungurii, sașii și secuii reprezentau cealaltă treime. Când a venit Mihai Viteazul, a creat o mare amenințare pentru stăpâni că Transilvania poate deveni și politic românească. Atunci, după moartea lui Mihai, s-a spus așa: „toate legăturile cu țările valahe trebuie rupte și NICIODATĂ slujitori de-ai domnilor români, care se numesc călugări și care au pregătit tainica lucrare a lui Mihai Viteazul, să nu mai treacă munții din Țara Românească și Moldova spre Carpați și să creeze vânzoleală și mișcare în țară”.

Mihai Viteazul e acuzat că a făcut Unirea prin „tainica lucrare a preoților săi”. Ce vreți mai frumos? Ctitor în Șcheii Brașovului la Biserica Sfântul Nicolae, s-a așezat acolo în jilț, a fost primit de negustorii brașoveni și de meșteșugarii români, firește, ortodocși și ei. Toate acestea, dacă le spunem astăzi, suntem naționaliști. Și dacă nu le spunem, devenim ignoranți”.