Cu doar câteva zile înainte de Centenar, Dan Negru a făcut publică o înregistrare video în care le-a arătat internauților care îl urmăresc în ce stare deplorabilă se află casa în care a locuit Brătianu, cel care a fost prim-ministru la momentul Marii Uniri. 

Dan Negru a aratat stadiul jalnic în care se găsește casa în care a locuit familia Brătianu. În prezent, casa se află într-o stare de avansată degradare iar pe treptele acesteia se găsesc mai multe gunoaie.

ImunoMedica


„Brătianu e omul care a contribuit decisiv la Unirea de la 1918”, a spus realizatorul TV în postare.

„Prim-Ministrul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost Brătianu. Și așa arată casa Brătianu din capitala României cu căteva zile înainte de 1 dec. O ruină printre gunoaie!

Asta in vreme ce cazarea la Alba Iulia de 1 dec e sold out la prețuri uriașe”, scrie Dan Negru.

Ion I. C. Brătianu, om politic, fost prim-ministru, trecut la cele vesnice la 24 noiembrie 1927, este cel de numele căruia se leagă Unirea cea Mare (1918), Constituția României (1923), introducerea votului universal, reforma agrară. Din 1909, până la moarte, a fost președinte al PNL (n. 20 august 1864). Dominând cu autoritate viața politică din România timp de două decenii, în aceeași măsură adulat și contestat, Ion I. C. Brătianu a fost una dintre cele mai complexe și controversate personalități politice din istoria României. Viața sa aproape s-a confundat cu aceea a Partidului Național Liberal, pe care l-a condus și prin care s-a realizat ca om politic.

Pe o stradă liniștită în plin centrul Capitalei, pe strada Biserica Amzei nr 5-7, se află casa ce a aparținut lui Ion I.C. Brătianu. a fost ridicată în perioada 1910-1912, la inițiativa politicianului liberal, de către arhitectul Petre Antonescu. Este inspirată din vechea arhitectură românească cu elemente orientale, bizantine și renascentiste. În interior multe încăperi au fost boltite după modelul vechilor case mănăstirești (un exemplu fiind camera care adăpostea biroul omului de Stat). Stucaturile sunt foarte îngrijite, iar ușile principale sunt încadrate cu motive românești. Tâmplăria era inițial din stejar și nuc, iar scările interioare – de marmură. Reședința a fost transformată de către Elisa Brătianu, în anul 1930, în Așezământul I.C Brătianu. După schimbările de regim politic, clădirea este preluată de către Academia Română, aici funcționând unul din sediile Bibliotecii Naționale.