Se împlinesc la 14 octombrie 76 de ani de la masacrul de la Moisei, din 1944.  Atunci soldații unguri ai lui Miklós Horthy au ucis cu sânge rece 29 de români în două case din Moisei, din care astăzi mai există doar una singură, devenită acum muzeu.

 

La finele celui de-al Doilea Război Mondial, ei au dorit să devină liberi cu câteva zile mai devreme. Dar au fost prinși de către trupele hortiste în retragere și ținuți două săptămâni nemâncați într-o casă din Vișeul de Sus.

Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din județul Mureș, trei din județul Cluj și patru din județul Maramureș. Potrivit sursei citate, acești țărani ardeleni erau internați în lagărele de muncă din orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați de „trădare de patrie”, de patriotism românesc ori partizanat.

Mai apoi, propaganda comunistă a făcut din ei partizani, care ar fi luptat pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. Hortiștii i-au considerat însă trădători ai statului maghiar

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeași noapte, militarii incendiind satul și arzând circa 300 de case. Cadavrele, intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani de un obelisc din piatră.

La Moisei există și un monument ridicat în cinstea acestor români, opera celebrului Vida Gheza.