ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Sâmbătă s-au împlinit 170 de ani de la mutarea compozitorului și psaltului Anton Pann la cele veșnice.

Era născut în 1794 la Sliven, în sudul Dunării, într-o familie de aromâni și s-a refugiat cu familia la Chișinău în 1806, în urma izbucnirii Războiului Ruso-Turc. Și-a pierdut tatăl și apoi cei doi frați mai mari în război.

În 1812 a ajuns la București, unde a fost paracliser la Biserica Olari și cântăreț la Biserica Sfinților. El cânta deja de la 10-12 ani, când a fost membru al corului Catedralei din Chișinău.

În jurul anului 1820, a făcut parte dintr-o comisie care avea scopul de a româniza cântările bisericești.

A fost profesor de muzică bisericească la o școală de pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de azi), apoi la școala înființată pe lângă Episcopia Râmnicului și a publicat numeroase cărți de slujbă, culegeri de folclor și de cântări religioase. Compozițiile sale sunt cântate până în prezent în slujbele Bisericii.

Arhidiaconul Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale și coordonatorul Grupului psaltic Tronos, i-a îndemnat recent pe psalții din toată țara să cânte compoziții de Anton Pann în cadrul Sfintei Liturghii de duminică, 3 noiembrie.

„Prin cântările sale, Anton Pann a sădit în inimile credincioșilor armoniile ce continuă să zidească Biserica, alcătuind un tezaur liturgic ce va dăinui, purtându-ne pe noi, cei de azi în comuniune cu tradiția vie a Ortodoxiei”, a scris el.

Părinții de la Biserica Lucaci din Capitală, unde se află mormântul lui Anton Pann, au oficiat sâmbătă, 2 noiembrie, un parastas pentru marele compozitor.

În București, muzicianul are o casă memorială pe strada care îi poartă numele.

Autorul muzicii Imnului Național era aromân.

NapocaNews