În Timișoara era decretată starea de necesitate. Era interzisă deplasarea în grup. Spectacolele au fost sistate. Oamenii trebuiau împiedicați să iasă în stradă. În fabrici se făceau liste cu cei care lipseau. Șeful Securității Timiș, Traian Sima, și colonelul de securitate Filip Teodorescu au transmis ordinele pentru interogarea răniților din Spitalul Județean. Securiștii voiau să afle cine este liderul revoluționarilor.

Pe la ora 10.00, mai mulți tineri s-au oprit pe platoul din fața Catedralei. În scurt timp, treptele erau pline de timișoreni care țineau lumânări aprinse și au strigat lozinci anticeaușiste.

În timp ce Nicolae Ceaușescu a plecat în Iran, Elena Ceaușescu, rămasă la București, a fost informată de Ion Coman de acest nou protest. S-au reluat confruntările în Timișoara Conform stenogramelor de la Procesul Timișoara, Elena Ceaușescu a făcut o criză de nervi și a ordonat: „Trageți cu tunul în Catedrală, să terminați odată cu ea!”. Iar luptele s-au reluat. Sorin Lea, unul dintre tinerii care fluturau un steag cu stema decupată a fost împușcat mortal.

În urma rafalei trase de forțele de represiune, au mai murit încă doi tineri, alți patru au fost răniți. Demonstranții s-au împrăștiat, dar s-au reunit în zona Operei, unde Armata a intervenit cu gaze lacrimogene și focuri de armă. La Timișoara sosește și Ilie Ceaușescu, care le-a cerut generalilor Victor Atanasie Stănculescu și Ion Coman să înăbușe cât mai rapid rebeliunea. Luptele au fost mai puțin sângeroase decât în 17. S-au înregistrat 8 morți și 23 de răniți.

În jurul orei 23, la sediul Miliției a sosit o autoizotermă de la Comtim. Avea să fie trimisă la Spitalul Județean pentru a pune în aplicare „Operațiuna Trandafirul”, prin care cadavrele celor uciși urmau să fie transportate la București, la Crematoriul Cenușa, potrivit Adevărul. Așa s-a încercat ștergerea urmelor masacrului din 17 decembrie.

În 18 decembrie, ziarul „Scânteia tineretului”, publica un articol care avea aspectul unui ordin cifrat, scrie istoricul Adam Burakowski. „Articolul, intitulat , conținea indicații referitoare la modul cum trebuie să faci plajă (în decembrie!). Acest amănunt nu a fost niciodată clarificat, dar putem totuși bănui că era vorba de un ordin adresat celor mai secrete unități, poate tocmai celor care mai târziu, după răsturnarea lui Ceaușescu, au acționat ca așa ziși „teroriști”.