ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


NAȚIONAL

1. Senatul României a votat luni, 17 octombrie 2022, noile Legi ale Justiției (Sursa). Senatorii au permis nesocotirea Constituției și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere că deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene vor avea întâietate în fața celor emise de CCR, coaliția de guvernământ a instituit primatul dreptului european (Sursa). Avocatul Poporului, câteva partide politice (între care AUR, Forța Dreptei și USR-PLUS), dar și avocați din România au atacat legile la Curtea Constituțională a României (Sursa).

2. În urmă cu 25 de ani, în vara anului 1997, Guvernul României condus atunci de Victor Ciorbea, a semnat un Acord de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în care erau prevăzute mai multe condiții impuse țării noastre care au afectat iremediabil agricultura dar nu numai. Pentru cele 350 milioane dolari împrumutate România a fost obligată să elimine toate subvențiile la îngrășăminte, să reducă cu cel puțin 25% subvențiile la semințe, să lichideze sau să privatizeze Unisem și Semrom, 20 de societăți comerciale ale ANPA (Agenția Națională pentru Produsele Agricole), 44 de societăți Comcereal, 1.500 societăți de stat, 82 foste societăți prestatoare de servicii agricole și cel puțin 100 de foste ferme de stat. Sursa

3. Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție nonlegislativă care solicită Consiliului Uniunii Europene aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen de la începutul anului 2023. O rezoluție asemănătoare a fost adoptată atât în 2018, 2020 și 2021 fără ca aceasta să producă efectul dorit întrucât de fiecare dată Olanda s-a opus în Consiliul UE aderării celor două țări. Sursa

4. Diaspora României a crescut în ultimii opt ani cu 800.000 de persoane, devenind cea mai mare diasporă europeană conform datelor oficiale centralizate de Eurostat. Sursa

5. Atitudine fermă. Majoritatea jucătoarelor din echipa de handbal feminin a României au refuzat să se vaccineze împotriva Covid-19. Pe cale de consecință, acestea nu au mai fost lăsate să participe la Campionatul European. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) a condamnat discriminarea instituțională săvârșită prin repartizarea inegală și inechitabilă a fondurilor către comunitățile românești din Harghita, întrucât localitățile românești din nordul județului nu au primit îndelung așteptatele fonduri pentru dezvoltare. Sursa

2. Asociația „Calea Neamului” împreună cu Asociația „Grai Străbun” vor oferi din această toamnă 60 de burse (cu zece mai multe decât anul trecut) elevilor români din Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare. Fiecare elev care s-a remarcat prin performanțe notabile va primi anual din partea donatorilor 1.500 de lei. Sursa 

3. Asociațiile românești din Covasna și Harghita cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului au lansat filmul documentar „Comunități românești din Județul Covasna” cu scopul de a marca contribuția românilor din această parte a țării la istoria zonei, prezentând, printre altele, dovezi care atestă existența românilor pe teritoriul județului înainte de migrația etnicilor maghiari și secui. Sursa  

MINORITĂȚI ETNICE DIN ROMÂNIA

1. Co-președintele maghiar al Comitetului de colaborare româno-maghiar în domeniul minorităților naționale, Ferenc Kalmar, a declarat miercuri la Oradea că a cerut Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la București ca România să acorde autonomie așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Sursa

2. Curtea de Apel din București a respins cererea lui László Tőkés de anulare a decretului prezidențial prin care i s-a revocat decorația oferită de către fostul președinte al României, Traian Băsescu, la 20 de ani de la Revoluția din 1989 pentru rolul avut în căderea dictaturii comuniste. Sursa

3. Editura Prima Press SRL din Harghita, ale cărei publicații în limba maghiară sunt finanțate de la Budapesta, a anunțat miercuri că suspendă din luna ianuarie 2023 tipărirea publicațiilor sale din cauza condițiilor economice. Lucrările vor apărea doar în format online. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. În contextul demersurilor de integrarea a țărilor din Peninsula Balcanică în Uniunea Europeană, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a cerut primului ministru al Republicii Albania retrocedarea Casei Iorga din Saranda (Albania) către statul român. Senatorul cere, de fapt, implementarea unei decizii definitive de retrocedare emisă de o curte de apel din Albania în 2015, dar care nu a fost pusă în aplicare până în prezent. Casa reprezintă un cadou acordat cărturarului român de către regele Zog I al Albaniei pentru faptul că argumentele prezentate de Nicolae Iorga în prima istorie scrisă a Albaniei au stat la baza recunoașterii independenței acestei țări la conferința de pace de la Londra din 1913. Sursa

2. Pentru a marca trei decenii de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care este parte a Patriarhiei Române, mai mulți ierarhi de pe ambele maluri ale Prutului au slujit la Chișinău în încheierea manifestărilor dedicate acestui eveniment (începute pe 14 septembrie). Sursa

3. Deputatul Dan Tanasă se arată îngrijorat de acțiunile statului sârb împotriva comunității istorice românești din Valea Timocului cât și de faptul că reprezentanții statului român (ambasadorul de la Belgrad și consulul de la Zaicear) asistă impasibili la asimilarea conaționalilor din acest areal prin metode contradictorii cu aspirațiile europene ale statului vecin. Pentru aceste motive, Dan Tanasă solicită Ministerului Afacerilor Externe demiterea din funcție a celor doi. Sursa

4. Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la canonizarea sfântului voievod Ștefan cel Mare, iar la 26 octombrie 2022 se vor comemora 525 de ani de la celebra bătălie de la Codrii Cosminului, una din marile victorii ale gloriosului domnitor. Cu această ocazie, Societatea culturală „Valea Prutului” în parteneriat cu Asociația sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt” și Societatea Bibliotecarilor Bucovineni, organizează concursul de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”, destinat copiilor din regiunea Cernăuți. Sursa

5. Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană (ADICE) organizează concursul de eseuri cu tema „Îmi bate inima în limba română”, care își propune să stimuleze pe cei mai talentați elevi din Ucraina și Serbia să scrie despre comunitatea și localitatea natală și să îi premieze pe 25 dintre aceștia cu câte o tabletă. Sursa

DIASPORA ROMÂNEASCĂ

1. Săptămâna trecută, 21 de parlamentari europeni, inclusiv parlamentari români, au făcut demersuri pentru emiterea unei rezoluții în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) cu scopul de a proteja familia Furdui de abuzurile Jugendamt – serviciul de protecție a copilului din Germania. Cei șapte copii ai familiei au fost preluați anul trecut abuziv de protecția copilului, iar de atunci părinții au întâmpinat numeroase dificultăți atunci când încercau să-i vadă. Ulterior frații au fost despărțiți, unii dintre ei fiind plasați în diverse familii adoptive fără vreun temei obiectiv. Sursa

2. Românii din Italia construiesc un nou lăcaș de cult. Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Italiei, a binecuvântat lucrările de construcție desfășurate la biserica „Sfinții Mucenici Epictet și Astion” din localitatea Monselice. Sursa

3. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a lansat o campanie de conștientizare și prevenire a exploatării românilor care vor să muncească în țările din vestul Europei. Principalele țări unde grupările de trafic de persoane își trimit victimele sunt Germania, Marea Britanie, Italia și Spania potrivit comunicatului de presă emis de IGPR. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Agenția Europeană pentru Medicamente a aprobat vaccinarea copiilor de la șase luni cu Pfizer și Moderna. Sursa

2. Un statistician recunoscut pe plan mondial, Peter Halligan, a concluzionat în urma cercetărilor întreprinse că este probabil ca până în prezent din cauza vaccinurilor anti-covid să fi murit peste 20 de milioane de oameni și alte 2,2 miliarde de persoane să fi suferit efecte adverse notabile, unele permanente. Sursa

3. Un agent de pază care a lucrat la o clinică de vaccinare COVID-19 din Alberta (Canada) a declarat că a văzut sute de persoane care au avut reacții adverse, inclusiv zeci de persoane care au leșinat: „Au început să pună covorașe în afara tuturor camerelor pentru că foarte mulți oameni fie leșinau, fie simțeau că leșină și trebuiau să se întindă". Sursa

4. După îndelungi demersuri juridice, care au durat 15 luni, asociația „Informed Consent Action Network (ICAN)” a obligat Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) să publice baza de date „V-Safe”, unde erau stocate efectele adverse ale vaccinului anti-covid reclamate voluntar de către cei vaccinați. Din cele zece milioane de persoane consemnate în bază, 770 de mii au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-au vaccinat, iar 25%, respectiv 2,5 mil. de persoane, au lipsit la locul de muncă sau de la școală din cauza efectelor secundare ale vaccinului. Sursa

5. Stacey Abrams, candidată democrată la postul de guvernator al Georgiei a sugerat recent, în cadrul emisiunii „Morning Joe” că dacă femeile ar avea posibilitatea de a-și avorta copiii, nu ar mai fi atât de îngrijorate de creșterea prețurilor la benzină și alimente. Acest gen de afirmație nu este singulară. În urmă cu o lună aceeași Stacey Abrams a afirmat că sunetul bătăilor inimii copiilor de la șase săptămâni este „un sunet fals, conceput pentru a convinge oamenii că bărbații au dreptul de a prelua controlul asupra corpului unei femei”. Sursa

6. Uniunea Europeană a disponibilizat 10% din fondurile de coeziune, respectiv 40 mld. euro, pentru ca populația și companiile să poată face față majorării prețurilor la gaze în contextul crizei energetice. Sursa

7. Președintele rus Vladimir Putin a decretat miercuri legea marțială în cele patru provincii ucrainene pe care le-a anexat luna trecută și a acuzat Kievul că respinge „orice propunere de negociere”. Legea a intrat în vigoare de a doua zi, respectiv joi 20 octombrie 2022. Sursa

8. Uniunea Europeană și-a intensificat ajutorul oferit Ucrainei prin lansarea unei misiuni de antrenare a 15.000 de soldați ucraineni. În plus, Ucraina va primi din partea țărilor membre ale UE un ajutor în valoare de 500 mil. euro pentru achiziția de armament necesar în lupta cu forțele rusești (Sursa). În replică, Vladimir Soloviov a cerut bombardarea bazelor din Europa care urmează să găzduiască instruirea soldaților ucraineni și a aerodromurilor folosite pentru livrarea ajutorului militar destinat Ucrainei. Sursa

9. Mii de persoane protestează în centrul Parisului față de erodarea nivelului de trai în Franța, declarându-se nemulțumiți de politica administrației conduse de Emmanuel Macron. Protestele sunt organizate de următoarele sindicate: Confederația Generală a Muncii (CGT), Forța Muncitorească (FO), Federația Sindicală Unitară (FSU). Sursa

10. O creștină din Michigan, care a lucrat 17 ani ca asistentă medicală în cadrul Michigan Health, a intentat săptămâna trecută un proces împotriva fostului său angajator pentru că a concediat-o după ce și-a manifestat „convingerilor sale religioase cu privire la identitatea de gen” la locul de muncă. Sursa

Parteneriat Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane