În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul”!

ORDINUL DE ZI CĂTRE ARMATĂ AL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,
CONDUCATORUL STATULUI ROMÂN ȘI PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI

OSTAȘI,

V'am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință;
Să șterg pata de dezonoare din cartea Neamului și umbra de umilire de pe fruntea și epoleții voștri.
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna.

OSTAȘI,

Vă ordon:
Treceți Prutul!
Sdrobiți vrăjmașii din răsărit și miazănoapte.
Desrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți.
Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre.

OSTAȘI,

Plecați azi pe drumul biruințelor lui Ștefan cel Mare ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor.
Înainte.
Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aci straja dreptății și zid de cetate creștină.
Fiți vrednici de trecutul românesc.

OSTAȘI,

Veți lupta cot la cot, suflet de suflet, lângă cea mai puternică și glorioasă armată a lumii.
Îndrăzniți să vă măsurați vitejia și să vă dovediți mândria camarazilor nostri.
Ei luptă pe pământul moldovean, pentru granițele noastre și pentru dreptatea lumii.
Fiți vrednici de cinstea pe care v'a făcut-o istoria, Armata Marelui Reich și neîntrecutul ei comandant, Adolf Hitler.

OSTAȘI,

Înainte.
Să luptați pentru gloria Neamului;
Să muriți pentru vatra părinților și a copiilor voștri;
Să cinstiți prin vitejia voastră amintirea lui Mihai Vodă și a lui Ștefan-cel-Mare, a martirilor și eroilor căzuți în pământul veșniciei noastre cu gândul țintă la Dumnezeu;
Să luptați pentru desrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori;
Să luptați pentru a ne răzbuna umilirea și nedreptatea.
V'o cere Neamul, Regele și Generalul Vostru.

OSTAȘI,

Izbânda va fi a noastră.
La luptă.
Cu Dumnezeu înainte!

România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei și nordului Bucovinei de sub criminala ocupație a Uniunii Sovietice, provincii răpite printr-un dictat ce retrasa zonele de influență ale Germaniei naziste și Rusiei bolșevice, Pactul Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în 1940, pe lângă Basarabia și Bucovina, și Transilvania de Nord, dar și două județe din sudul Dobrogei, Caliacra și Durostor.

Aflând de la radio despre trecerea Prutului de către trupele române, regele Mihai I adresează următoarea telegramă generalului Ion Antonescu: ,,În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a reîntregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general, și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și străduința domniei voastre neamul întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România. Trăiască viteaza noastră armată!”.

Bătălia pentru Basarabia și nordul Bucovinei a impus și pierderi în vieți omenești, răniți și dispăruți. Au fost angajate în operațiunile militare efectivele celor două armate (peste 450.000 de militari români), care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare) și forța maritimă (3 distrugătoare, două submarine și alte vase mici).

La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc din Est fusese eliberat, ceea ce arată puterea Armatei Române cu credință în Dumnezeu contra Armatei Roșii cu picioare de lut și conducători sifilitici ca homosexualul Lenin și ai lui.

Populația românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea și a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât și mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naționale.

„Dacă mor – este pentru Bucovina și Basarabia. De ar fi să reîncep, aș face la fel …”, avea să spună Mareșalul mamei sale în după-amiaza zilei de 1 iunie 1946, înainte de-a fi condus spre locul de execuție de la Jilava, după cum amintește Profesorul Gheorghe Buzatu. VIDEO CU ORDINUL MAREȘALULUI: