ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Începând cu anul 2002, la data de 25 martie, se sărbătorește Ziua Poliției Române, odată cu sărbătoarea creștină a Bunei Vestiri.

Ziua de 25 martie a fost desemnată prin art. 50 din Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române (legea nr. 218/ 23 aprilie 2002, publicată în M.O. nr. 305 din 9 mai 2002). Alegerea acestei date este legată de simbolul creștin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat și pe actualul drapel al Poliției Române.
 
Din păcate ultimul an a reîntors în mare măsură Poliția Română la practicile și mentalitățile Miliției comuniste. Sperăm ca la anul să nu aniversăm Ziua Miliției.
 
Dincolo de abuzurile - unele inimaginabile - săvârșite în Anul Covidului, ce ne-a întristat cel mai tare la recentul caz oribil de la Secția 16 din Capitală a fost că printre bestiile care au torturat, răpit și lipsit de libertate un bucureșean s-au aflat și DOUĂ FEMEI.
 
Ne-am fi așteptat ca până acum POLIȚIA ROMÂNĂ și MINISTERUL DE INTERNE cu tot cu femeile lor bine fardate din pozele de PR de pe Facebook să-și ceară scuze oficial românilor și în special bucureșenilor pentru abuzurile sadice și sălbatice de la Secția 16. Poate o vor face acum.
 

Torturat pentru că le-a cerut să poarte și ei mască dacă dau amenzi unor tineri pentru că nu poartă mască

În referatul cu propunere de arestare preventivă a bestiilor de la Secția 16 se arată că „Șeicaru Viorel-Constantin, Lupu Răzvan-Viorel, Radu-Mihai Patrik-Alexandru, Nine Dorin, Dăogaru George-Alexandru, Stancu Elisabeta-Valentina, agenți de poliție în cadrul Secției 16 Poliție București, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu agenții, având asupra lor armamentul din dotarea Poliției Române (spray iritant lacrimogen, tomfă, pistol, cartușe), l-au lipsit în mod ilegal de libertate pe Ghiorghe Mihai Ionuț în intervalul aproximativ 01.45 - 02.30”.

Concret, se arată în documentul citat, „împreună cu agenții enumerați anterior, l-a transportat pe Ghiorghe Mihai Ionut încătușat și împotriva voinței acestuia pe un teren viran situat la periferia mun. București (din zona străzii Drumul Dealul Armanului, sector 4) unde, ulterior, l-a abandonat.

În data de 01.09.2020, în jurul orelor 01.45 - 02.30, în calitate de agenți în cadrul DGPMB Secția 16 Poliție - Biroul de Ordine Publică, aflându-se astfel în exercitarea funcției ce implică exercițiul autorității de stat, Șeicaru Viorel-Constantin, Lupu Răzvan-Viorel, Radu-Mihai Patrik-Alexandru, Nine Dorin, Dăogaru George-Alexandru, Stancu Elisabeta-Valentina i-au provocat persoanei vătămate Ghiorghe Mihai Ionuț puternice suferințe fizice și psihice, în scopul pedepsirii acesteia pentru reproșurile adresate cu privire la nepurtarea de către agenții de poliție a măștilor de protecție în contextul epidemiologie SARS-COV2”, se mai arată în documentele intrate în posesia STIRIPESURSE.

Referitor la inculpata Gogoașe Irina s-a apreciat că în data de 01.09.2020, în calitate de agent în cadrul DGPMB Secția 16 Poliție - Biroul de Ordine Publică, împreună cu agentul ..., având asupra lor armamentul din dotarea Poliției Române (spray iritant lacrimogen, tomfă, pistol, cătușe), l-a lipsit în mod ilegal de libertate pe Gheorghe Teodor Nicolae în intervalul aproximativ 01.45 - 02.00.

Concret, după încătușarea nelegală a lui Gheorghe Teodor Nicolae, l-a lăsat închis pe acesta întins pe burtă peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate a autospecialei ce îi fusese repartizată în cadrul raporturilor de serviciu. ETC - nu mai redăm azi și modul umilitor în care a fost torturat omul.

 
Cu toate acestea întoarcem obrazul polițiștilor și le publicam protestele pe care le vor susține azi:
 
Pentru ziua de azi polițiștii anunță proteste în București. Astfel vor avaa loc mai multe manifestații publice de protest, organizate de Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual și Sindicatul EUROPOL.
 
- În Piața Victoriei, în intervalul orar 10.00-14.00: pe trotuarul de la intersecția Bd. Lascăr Catargiu cu Bd. Iancu de Hunedoara și Piața Victoriei, pe trotuarul de pe calea Victoriei nr. 155 și nr. 224 și pe trotuarul din prelungirea Parcului Kiseleff delimitat de Bd. Aviatorilor și Bd. Pavel D. Kiseleff;

- În Piața Romană, Piața Universității (zona „Fântâni”, zona „Statui”, parcul din fața T.N.B., Parcul Colțea) și Piața Unirii (aleea Dealul Mitropoliei nr. 7);

- În Piața Revoluției (zona monumentului Iuliu Maniu), în fața Ministerului Afacerilor Interne, pe trotuarul din fața Ministerului Muncii și Protecției Sociale și pe trotuarul din fața Ministerului Sănătății.

Istoria pe care nu și-o respectă polițiștii de azi, cu excepția celei din perioada comunistă

Potrivit site-ului oficial al Poliției Române, în 1822, domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica (1822-1828), a înmânat marelui agă Mihăiță Filipescu, șef al poliției din acele timpuri, drapelul pe care era cusută sigla Agiei (poliția acelor vremuri). Alături de siglă, se afla o ghirlandă din aur, în interiorul căreia era prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire). Simbolul creștin al Bunei Vestiri a fost preluat și pe actualul drapel al Poliției Române.

Vechiul drapel, uitat timp de 60 de ani, a fost redescoperit în 1938 de generalul de jandarmi pensionar Ioan P. Suciu, care a găsit în arhive un document ce atestă preluarea steagului la 25 martie 1822.

Primele atestări privind Poliția Română datează de pe vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521) sau a lui Mihai Viteazul (1558-1601), când a fost creată instituția Agiei. Din 1806, organele de pază și ordine din Capitală au primit denumirea generică de POLIȚIE, iar în 1831, atribuțiile poliției au fost extinse, prin Regulamentele organice. La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă a emis "Cronica polițienească", care a reprezentat momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Competențele organelor de poliție au fost extinse prin Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), prima lege modernă de organizare a Poliției Române. De altfel, începând cu anul 1996, Ziua Poliției s-a aniversat la data de 8 iulie, amintind astfel data 8 iulie 1929.

În anul 1949, s-a înființat Miliția, prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949, apoi, prin Decretul — Lege nr. 2/27 decembrie 1989 s-a reînființat Poliția Română, ale cărei competențe aveau să fie reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.